Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
Platforma DA remarcă tendinţa OSCE de a reprezenta interesele Rusiei în dosarul transnistrean
Deputatul Partidului Acţiune şi Solidaritate, Chiril Moţpan, susţine că situaţia din regiunea transnistreană a Republicii Moldova este o sursă constantă de riscuri pentru securitatea statului şi a cetăţenilor. Potrivit parlamentarului, perspectivele de soluţionare a conflictului sunt incerte, în ciuda faptului că subiectul este mai prezent ca oricând pe agendele politice ale statelor-membre NATO, UE şi ale fostelor state sovietice, transmite IPN.
Într-o conferinţă de presă, parlamentarul a declarat că, din păcate, în Republica Moldova nu există încă un consens asupra evenimentelor de la Nistru din 1992 şi nici asupra situaţiei prezente. Situaţia se acutizează din ce în ce mai mult, atât din cauza presiunilor externe, cât şi a unor interese obscure ale unor persoane neinteresate de soluţionarea conflictului. „Atât regimul separatist, cât şi susţinătorii lui de la Moscova, nu vor admite nicio schimbare în mecanismele actuale de negociere şi, în acelaşi timp, le vor sabota aşa cum au făcut-o decenii în şir. Singurii factori care ar putea schimba ceva ar fi susţinerea din partea Occidentului – la care ne-am fi putut aştepta după ce Suedia a preluat preşedinţia în cadrul OSCE – şi o poziţie fermă a autorităţilor de la Chişinău”, consideră Chiril Moţpan. Însă, în opinia sa, se pare că, nu va fi nici una, nici alta.
Chiril Moţpan crede că primul lucru pe care îl poate face Chişinăul este să nu mai accepte compromisuri. În al doilea rând, oficialii de la Chişinău ar trebui să formuleze proteste clare în raport cu orice încălcare a acordurilor existente şi să solicite documentarea încălcărilor atestate. Lista acestor încălcări ar urma să fie prezentată observatorilor internaţionali, iar faptul că încălcările în cauză nu sunt soluţionate de separatişti va servi ca motiv credibil pentru solicitarea de a schimba mecanismul operaţiunii de menţinere a păcii, trecând-o sub mandat civil internaţional.
„În al treilea rând, Chişinăul ar trebui să taxeze dur orice pretenţie a Tiraspolului de a i se acorda „privilegii” ilegale. Unele acţiuni în acest sens au fost deja adoptate – a fost retrasă licenţa unei firme care se ocupa de exportul produselor de tutungerie în regiunea transnistreană, contribuind astfel parţial la reducerea contrabandei cu ţigări. Dacă şi alte „filiere” economice ilegale ale Tiraspolului ar fi blocate, cel mai probabil, liderii separatişti ar înceta jocurile ipocrite cu care ne-au deprins, iar caracterul absurd al solicitărilor lor ar deveni evident, spune deputatul.
În al patrulea rând, ar trebui ca structurilor de forţă de la Chişinău să li se ofere posibilitatea să-şi apere cetăţenii ameninţaţi de regimul separatist, în primul rând poliţiştii ce activează în regiunea controlată de autorităţile separatiste şi familiile lor, care se află într-o situaţie extrem de vulnerabilă. Şi nu în ultimul rând, ar trebui implicate şi alte organisme internaţionale, care să „echilibreze” tendinţa OSCE de a reprezenta interesele Rusiei şi de a promova o politică ce, nu cumva, să „supere” autorităţile ilegale de la Tiraspol”, a mai spus Chiril Moţpan.
„Se pare, din păcate, că nu vom avea nici una, nici alta. Domnul Mihai Gribincea, diplomat cu experienţă, şi cunoscător din interior al structurilor OSCE, a formulat o serie de remarci amare legate de vizita recentă a doamnei Ann Linde, ministra afacerilor externe a Suediei şi preşedintele în exerciţiu al OSCE. Din câte se pare, OSCE a rămas blocată într-o atitudine de echidistanţă prost înţeleasă, în care priveşte Republica Moldova şi Transnistria drept părţi egale şi încearcă să nu „jignească” sensibilităţile transnistrenilor şi ale „fraţilor lor mai mari” din Federaţia Rusă. Din păcate, acest lucru înseamnă jigniri continue la adresa autorităţilor constituţionale din Republica Moldova. Doamna Ann Linde şi-a demonstrat atitudinea atunci când a ţinut o conferinţă de presă alături de reprezentantul structurilor ilegale transnistrene, şi niciuna – alături de reprezentanţii structurilor constituţionale ale Republicii Moldova. În practica OSCE nu s-a mai atestat aşa ceva. O asemenea atitudine din partea OSCE înclină din ce în ce mai mult spre o legitimizare a Transnistriei. Există mai multe motive pentru acest lucru: reprezentanţii OSCE nu vor să creeze nimic ce ar putea fi perceput drept „tensiuni”, sunt insuficient motivaţi pentru a întreprinde acţiuni concrete. În plus, şi aşa sunt priviţi cu suspiciune de autorităţile ilegale din Transnistria şi vor să le câştige, se pare, simpatia... Respectiv, nu a menţionat nici retragerea trupelor ruse cu statut ilegal, nici tensiunile profunde dintre Chişinău şi Tiraspol, făcând referire doar la nişte speranţe vagi. Pentru cei interesaţi, aş recomanda să consultaţi opinia domnului Mihai Gribincea”.
Chiril Moţpan crede că primul lucru pe care îl poate face Chişinăul este să nu mai accepte compromisuri. În al doilea rând, oficialii de la Chişinău ar trebui să formuleze proteste clare în raport cu orice încălcare a acordurilor existente şi să solicite documentarea încălcărilor atestate. Lista acestor încălcări ar urma să fie prezentată observatorilor internaţionali, iar faptul că încălcările în cauză nu sunt soluţionate de separatişti va servi ca motiv credibil pentru solicitarea de a schimba mecanismul operaţiunii de menţinere a păcii, trecând-o sub mandat civil internaţional.
„În al treilea rând, Chişinăul ar trebui să taxeze dur orice pretenţie a Tiraspolului de a i se acorda „privilegii” ilegale. Unele acţiuni în acest sens au fost deja adoptate – a fost retrasă licenţa unei firme care se ocupa de exportul produselor de tutungerie în regiunea transnistreană, contribuind astfel parţial la reducerea contrabandei cu ţigări. Dacă şi alte „filiere” economice ilegale ale Tiraspolului ar fi blocate, cel mai probabil, liderii separatişti ar înceta jocurile ipocrite cu care ne-au deprins, iar caracterul absurd al solicitărilor lor ar deveni evident, spune deputatul.
În al patrulea rând, ar trebui ca structurilor de forţă de la Chişinău să li se ofere posibilitatea să-şi apere cetăţenii ameninţaţi de regimul separatist, în primul rând poliţiştii ce activează în regiunea controlată de autorităţile separatiste şi familiile lor, care se află într-o situaţie extrem de vulnerabilă. Şi nu în ultimul rând, ar trebui implicate şi alte organisme internaţionale, care să „echilibreze” tendinţa OSCE de a reprezenta interesele Rusiei şi de a promova o politică ce, nu cumva, să „supere” autorităţile ilegale de la Tiraspol”, a mai spus Chiril Moţpan.
„Se pare, din păcate, că nu vom avea nici una, nici alta. Domnul Mihai Gribincea, diplomat cu experienţă, şi cunoscător din interior al structurilor OSCE, a formulat o serie de remarci amare legate de vizita recentă a doamnei Ann Linde, ministra afacerilor externe a Suediei şi preşedintele în exerciţiu al OSCE. Din câte se pare, OSCE a rămas blocată într-o atitudine de echidistanţă prost înţeleasă, în care priveşte Republica Moldova şi Transnistria drept părţi egale şi încearcă să nu „jignească” sensibilităţile transnistrenilor şi ale „fraţilor lor mai mari” din Federaţia Rusă. Din păcate, acest lucru înseamnă jigniri continue la adresa autorităţilor constituţionale din Republica Moldova. Doamna Ann Linde şi-a demonstrat atitudinea atunci când a ţinut o conferinţă de presă alături de reprezentantul structurilor ilegale transnistrene, şi niciuna – alături de reprezentanţii structurilor constituţionale ale Republicii Moldova. În practica OSCE nu s-a mai atestat aşa ceva. O asemenea atitudine din partea OSCE înclină din ce în ce mai mult spre o legitimizare a Transnistriei. Există mai multe motive pentru acest lucru: reprezentanţii OSCE nu vor să creeze nimic ce ar putea fi perceput drept „tensiuni”, sunt insuficient motivaţi pentru a întreprinde acţiuni concrete. În plus, şi aşa sunt priviţi cu suspiciune de autorităţile ilegale din Transnistria şi vor să le câştige, se pare, simpatia... Respectiv, nu a menţionat nici retragerea trupelor ruse cu statut ilegal, nici tensiunile profunde dintre Chişinău şi Tiraspol, făcând referire doar la nişte speranţe vagi. Pentru cei interesaţi, aş recomanda să consultaţi opinia domnului Mihai Gribincea”.
