Robert Lupiţu, despre perspectiva R. Moldova de aderare la UE: „Identificaţi partenerii care sunt dispuşi să susţină această cauză. Unul deja există - România”

„Cred că avem primele două ingrediente pentru acest lucru. Primul este că Maia Sandu a fost aleasă preşedinte anul trecut pe o astfel de platformă. Şi al doilea ingredient, pe care Republica Moldova poate miza foarte bine e că partidul Preşedintelui Maia Sandu a dobândit majoritatea absolută în Parlament, lucru rar întâlnit şi în zona europeană, cu aceeaşi agendă. Ceea ce trebuie de făcut e de utilizat contextul acestui plan de redresare pentru Republica Moldova şi reformele care sunt acolo regăsite, începute, demarate pas cu pas. Aici aş semnala un aspect foarte important, poate şi pe plan bilateral: identificaţi partenerii şi cei care sunt dispuşi să susţină această cauză. Unul deja există - România. Preşedintele Maia Sandu a avut deja anul acesta două întâlniri cu Preşedintele francez, Emmanuel Macron, care este un lider poate şi mai important acum pentru că urmează Preşedinţia Franceză a Consiliului UE şi pentru că Angela Merkel a plecat de pe scenă, până când se va aşeza Olaf Scholz. Sunt şi aspecte politice de care Chişinăul să ţină cont, dar pentru a primi şi dobândi în scris această perspectivă de aderare europeană calea este cea a reformelor fie demarate, fie făptuite temeinic şi riguros”, a declarat expertul în relaţii internaţionale, Robert Lupiţu, în timpul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.

Cât despre cel de-al şaselea Summit al Parteneriatului Estic din 14-15 decembrie anul curent, de la Bruxelles, la care au participat liderii Armeniei, Azerbaidjanului, Georgiei, Republicii Moldova şi Ucrainei, analistul spune: „A fost un Summit important pentru Uniunea Europeană pentru că UE e într-o perioadă care are de a face cu foarte multe provocări nu numai interne, ci provocări ce ţin de dimensiunea estică şi cred că UE a inţeles ce s-a întâmplat în ultimul deceniu în legatură cu atenţia sa, cu aplecarea sa către Est. Uneori poate a acţionat incoerent sau mai puţin unitar sau poate a reacţionat întârziat oferind spaţiu unor alţi actori să-ţi manifeste dorinţa spre sfera de influenţă. În ultima perioadă, cel puţin în ultimul an, sesizăm o apetenţă destul de ridicată spre a arăta că Estul non UE al Europei se află în topul agendei europene. Vedem asta prin diferite canale şi mesaje. În cazul Republicii Moldova vorbim şi de un rezultat palpabil pentru cetăţeni, dincolo de o declaraţie politică foarte consistentă la nivelul parteneriatului estic. Vorbim de un acord, un pachet de asistenţă nerambursabilă, semnat ieri, menit să ajute R. Moldova să depăşească această criză a gazului pe care mulţi specialişti o consideră a fi întreţinută artificial de către Federaţia Rusă care are apetitul de a utiliza energia ca armă geopolitică. Am sesizat acest element de reunoaştere a Trio-lui şi cred că aici semnalul dat de România, prin vocea Preşedintelui Klaus Iohannis, a fost foarte important şi mă aştept şi doresc ca România să continue să insiste să fie un avocat al acestei idei. Uniunea Europeană transmite un mesaj de putere şi unitate în raport cu Federaţia Rusă, care spune aşa: Ne-am dat seama ce s-a întâmplat în crizele trecute (Georgia 2008, Ucraina 2014). Nu vom mai permite să se întâmple acest lucru şi suntem pregătiţi să adoptăm sancţiuni sau să ripostăm din punct de vedere economic, politic sau diplomatic în cazul în care Federaţia Rusă escaladează militar în Ucraina. Mai este un lucru important de care europenii trebuie să ţina cont: Să nu uite niciodată de ce şi cetăţenii R. Moldova şi cei ucraineni, şi georgieni iţi doresc aderarea la UE. Pentru că Uniunea Europeana e o promisiune de bunăstare, de valori, de democraţie şi dacă aceste lucruri sunt inţelese, atunci acest proces de apropiere e unul natural, sinergetic”, a conchis expertul în relaţii internaţionale, Robert Lupiţu.
Ediţia emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova poate fi urmărită mai jos.