Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova s-a născut din setea de libertate
Aşa cum un om fără un act de naştere nu poate avea identitate, la fel şi o ţară nu se poate dezvolta dacă nu-şi păstrează cu sfinţenie actul de la începuturi.
La 27 de ani de la obţinerea indepenţei, Republica Moldova pare tot mai departe de valorile scrise cu sânge, aproape, de deputaţii din primul Parlament în declaraţia de indepenţă. Au votat pentru supremaţia legii, pentru libertate şi democraţie, spun semnatarii, dar acum 9 ani documentul în original a ars din imprudenţă şi, odată cu el, şi o parte din aceste valori.
Din setea de libertate s-a născut declaraţia de indepenţă a Republicii Moldova. O mare de oameni, pe un petic de pământ mult prea asuprit în perioada sovietică, a decis că merită să lupte pentru libertate.
Acum sentimentele sunt contradictorii, iar pasiunea cu care s-a votat declaraţia de independenţă se stinge încet, încet. Cei trei piloni pe care a fost pusă independenţa Republicii Moldova, integritatea, securitatea şi identitatea, sunt mai şubrezi ca niciodată.
Documentul care era cartea de căpătâi a Republicii Moldova, şi care ar fi trebuit să fie păzit ca pe ochii din cap, a ars în timpul protestelor de pe 7 aprilie 2009 când au fost incendiate clădirile Parlamentului şi Preşedinţiei. În mod straniu, autorităţile au declarat că în seiful în care era păstrată declaraţia de independenţă a fost găsit doar scrum şi, tot atunci, ar fi ars şi 80% din arhiva Parlamentului. Cei care au semnat declaraţia de independeţă au rămas cu un gust amar.
27 de ani pentru o ţară nu este mult, recunosc deputaţii din primul Parlament, dar e suficient pentru a se decide încotro s-o apuce.
Pentru că guvernările care s-au tot perindat la conducerea Republicii Moldova s-au îndepărtat prea mult de valorile consfinţite în declaraţia de independenţă, deputaţii din primul Parlament, deşi rămaşi puţini, spun că încă mai sunt o forţă şi nu vor permite ca Republica Moldova să devină un laborator de experimente.
Pe 27 august 1991, 278 de deputaţi, susţinuţi de zeci de mii de oameni adunaţi la Marea Adunare Naţională, votează declaraţia de indepenţă a Republicii Moldova, după eşuarea tentativei de lovitură de stat orchestrata de puterea sovietică. Pe 3 septembrie guvernul României recunoaşte independenţa Republicii Moldova, fiind astfel primul stat care face acest lucru. Noul Parlament, ales democratic, s-a proclamat "deţinătorul puterii supreme în Stat", iar Republica Moldova a aderat la ONU, primind astfel recunoaşterea statalităţii.
Din setea de libertate s-a născut declaraţia de indepenţă a Republicii Moldova. O mare de oameni, pe un petic de pământ mult prea asuprit în perioada sovietică, a decis că merită să lupte pentru libertate.
Acum sentimentele sunt contradictorii, iar pasiunea cu care s-a votat declaraţia de independenţă se stinge încet, încet. Cei trei piloni pe care a fost pusă independenţa Republicii Moldova, integritatea, securitatea şi identitatea, sunt mai şubrezi ca niciodată.
Documentul care era cartea de căpătâi a Republicii Moldova, şi care ar fi trebuit să fie păzit ca pe ochii din cap, a ars în timpul protestelor de pe 7 aprilie 2009 când au fost incendiate clădirile Parlamentului şi Preşedinţiei. În mod straniu, autorităţile au declarat că în seiful în care era păstrată declaraţia de independenţă a fost găsit doar scrum şi, tot atunci, ar fi ars şi 80% din arhiva Parlamentului. Cei care au semnat declaraţia de independeţă au rămas cu un gust amar.
27 de ani pentru o ţară nu este mult, recunosc deputaţii din primul Parlament, dar e suficient pentru a se decide încotro s-o apuce.
Pentru că guvernările care s-au tot perindat la conducerea Republicii Moldova s-au îndepărtat prea mult de valorile consfinţite în declaraţia de independenţă, deputaţii din primul Parlament, deşi rămaşi puţini, spun că încă mai sunt o forţă şi nu vor permite ca Republica Moldova să devină un laborator de experimente.
Pe 27 august 1991, 278 de deputaţi, susţinuţi de zeci de mii de oameni adunaţi la Marea Adunare Naţională, votează declaraţia de indepenţă a Republicii Moldova, după eşuarea tentativei de lovitură de stat orchestrata de puterea sovietică. Pe 3 septembrie guvernul României recunoaşte independenţa Republicii Moldova, fiind astfel primul stat care face acest lucru. Noul Parlament, ales democratic, s-a proclamat "deţinătorul puterii supreme în Stat", iar Republica Moldova a aderat la ONU, primind astfel recunoaşterea statalităţii.
