Sursa foto:Gabi Cretu via facebook Vizualizari:
Gabriela Creţu: România are misiunea de a ajuta Republica Moldova să intre pregătită în Uniunea Europeană
Chişinăul trebuie să-şi îndeplinească angajamentele faţă de partenerii europeni, iar Bucureştiul va susţine în continuare cauza Republicii Moldova de aderare la Uniunea Europeană. Preşedinta Comisiei pentru Afaceri Europene din Senatul României, Gabriela Creţu, a oferit un interviu exclusiv pentru www.tvrmoldova.md, în contextul apropierii anului 2019, când România va deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.
De asemenea, senatorul român consideră că Bucureştiul are misiunea de a îndruma şi de a ajuta Chişinăul în drumul său spre Uniunea Europeană.
TVR MOLDOVA: În prima jumătate a anului 2019, România va deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Ce ar trebui să facă autorităţile de la Chişinău că „dosarul Republica Moldova” să fie cât mai sus pe agendă?
Gabriela Creţu: Cred că ar trebui să schimbăm puţin atitudinea, nu putem vorbi de un „dosar”, o ţară nu poate fi un „dosar”, mai ales Republica Moldova, atunci când vorbim din perspectiva României. Vom avea preşedinţia într-o perioadă extrem de interesantă. Este vorba despre alegerile pentru Parlamentul European, este vorba de finalul unui mandat şi începutul altuia, ar putea fi încheiate negocierile pentru Brexit. Atunci va fi momentul să ne dăm seama ce este Uniunea Europeană, cât de importantă este aceasta, iar Brexitul ne dă această posibilitate să analizăm elementele pozitive şi negative şi să începem a construi ceva nou, iar în acel ceva nou să lăsăm loc şi pentru alte state, cum este şi Republica Moldova. Pentru noi (România), Republica Moldova este cel mai important, nu atât în sensul în care să facem din aderare o temă de agendă, deoarece s-ar putea să pierdem. Preşedinţia durează doar şase luni, care vor fi într-o perioadă de tranziţie, însă ceea ce este cel mai important este oferirea unei perspective pentru Republica Moldova. Ceea ce este cel mai important pentru Republica Moldova şi autorităţile de la Chişinău, este să-şi menţină politicile de coeziune, să-şi creeze o politică de securitate solidă. Atunci drumul spre UE va fi mai scurt.
TVR MOLDOVA: După 2009, pe ambele maluri ale Prutului exista o mare euforie privind parcursul european al Republicii Moldova. După mai multe greşeli ale guvernărilor de la Chişinău, cum se vede poziţia Bruxellesului faţă de Republica Moldova?
Gabriela Creţu: Consider că abia în ultimii ani s-a creat ceva palpabil şi s-a trecut de la declaraţii la programe frăţeşti de ajutorare a Republicii Moldovei de către Guvernul de la Bucureşti. Reparaţia grădiniţelor, autobuzele şcolare, cărţile şi alte programe desfăşurate în Republica Moldova au ajuns la sufletele fraţilor de peste Prut şi astfel pot să simtă solidaritatea noastră. Ceea ce aş vrea să le sugerez autorităţilor de la Chişinău, ar fi să folosească la maximum oportunităţile pe care le oferă Guvernul de la Bucureşti, dacă e vorba de consolidarea cadrelor, atunci să creaţi cadre puternice, dacă e vorba despre societate civilă, atunci să fie o societate civilă puternică. Spun aceste lucruri din experienţa noastră, a României, puteţi învăţa de la noi.
TVR MOLDOVA: La Chişinău sunt voci care spun că Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene din 2019, pe care o va deţine România, ar fi un prilej ca Republica Moldova să depună cererea de aderare sau măcar de a deveni ţară candidată. Este posibil un asemenea scenariu?
Gabriela Creţu: Este foarte dificil să vorbim acum în termene concrete, acesta este un obiectiv pe care ni-l dorim cu toţii, inclusiv noi cei de la Bucureşti. Problema e dacă este un obiectiv realizabil?! Eu am o temere faţă de obiectivele foarte ambiţioase pe care ni le punem în momente nepotrivite şi atunci când eşuăm fie renunţăm, fie rămânem cu nişte frustrări sau cu o relaţie tensionată cu ţările UE care nu ne-au susţinut acest obiectiv pe care ni l-am pus. Trebuie să fim foarte conştienţi de situaţia în care se află Uniunea Europeană, eu repet, Uniunea este un proiect viabil, însă acesta necesită unele reformări şi transformări interne de funcţionare. Noi, ca fraţii, vă îndemnăm să vă pregătiţi intens pentru momentul aderării. România a avut mai multe capitole la care nu era pregătită atunci când a aderat şi a fost nevoie de multe eforturi pentru a depăşi problemele. Misiunea României este să ajute efectiv Republica Moldova prin mijloace concrete acolo unde ne pricepem mai bine ca să intraţi în UE pregătiţi. Bătălia este pe două planuri, să menţinem uşa UE deschisă şi în acelaşi timp să ajutăm Republica Moldova, cu efortul susţinut al Chişinăului de a se reforma, să fie pregătită pentru momentul aderării. Nu trebuie ca drumul european să fie un drum istovitor din care ţara să iasă slăbită, ci dimpotrivă, un drum în care Republica Moldova să devină un stat consolidat. Aderarea la UE nu trebuie să fie o temă de campanie, ci un proces de reformare. Nu sunt pesimistă, însă Republica Moldova trebuie să se pregătească şi să depună eforturi de reformare. Dacă România îi este soră, atunci trebuie să-i spună acest lucru şi să nu o păcălească.
TVR MOLDOVA: Doamnă senator, cum privim Parteneriatul Estic de care a beneficiat şi Republica Moldova, cu optimism sau cu pesimism, la mai bine de nouă ani de la lansare?
Gabriela Creţu: Faptul că la nivelul Uniunii Europene a fost aprobată o nouă politică de vecinătate denotă faptul că Parteneriatul Estic a eşuat sau cel puţin nu şi-a atins obiectivele puse la baza acestuia. Atunci când creezi ceva nou, pentru a înlocui ceva vechi, trebuie să-ţi pui întrebarea de ce este nevoie de acel ceva nou, probabil succesul scontat nu a fost atins. Există totuşi elemente ale Parteneriatului Estic care au fost realizabile, vorbim aici de liberalizarea vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova în aprilie 2014, dar au fost şi obiective care nu erau realizabile.
Constantin Uzdriş, reporter TVR MOLDOVA.
TVR MOLDOVA: În prima jumătate a anului 2019, România va deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Ce ar trebui să facă autorităţile de la Chişinău că „dosarul Republica Moldova” să fie cât mai sus pe agendă?
Gabriela Creţu: Cred că ar trebui să schimbăm puţin atitudinea, nu putem vorbi de un „dosar”, o ţară nu poate fi un „dosar”, mai ales Republica Moldova, atunci când vorbim din perspectiva României. Vom avea preşedinţia într-o perioadă extrem de interesantă. Este vorba despre alegerile pentru Parlamentul European, este vorba de finalul unui mandat şi începutul altuia, ar putea fi încheiate negocierile pentru Brexit. Atunci va fi momentul să ne dăm seama ce este Uniunea Europeană, cât de importantă este aceasta, iar Brexitul ne dă această posibilitate să analizăm elementele pozitive şi negative şi să începem a construi ceva nou, iar în acel ceva nou să lăsăm loc şi pentru alte state, cum este şi Republica Moldova. Pentru noi (România), Republica Moldova este cel mai important, nu atât în sensul în care să facem din aderare o temă de agendă, deoarece s-ar putea să pierdem. Preşedinţia durează doar şase luni, care vor fi într-o perioadă de tranziţie, însă ceea ce este cel mai important este oferirea unei perspective pentru Republica Moldova. Ceea ce este cel mai important pentru Republica Moldova şi autorităţile de la Chişinău, este să-şi menţină politicile de coeziune, să-şi creeze o politică de securitate solidă. Atunci drumul spre UE va fi mai scurt.
TVR MOLDOVA: După 2009, pe ambele maluri ale Prutului exista o mare euforie privind parcursul european al Republicii Moldova. După mai multe greşeli ale guvernărilor de la Chişinău, cum se vede poziţia Bruxellesului faţă de Republica Moldova?
Gabriela Creţu: Consider că abia în ultimii ani s-a creat ceva palpabil şi s-a trecut de la declaraţii la programe frăţeşti de ajutorare a Republicii Moldovei de către Guvernul de la Bucureşti. Reparaţia grădiniţelor, autobuzele şcolare, cărţile şi alte programe desfăşurate în Republica Moldova au ajuns la sufletele fraţilor de peste Prut şi astfel pot să simtă solidaritatea noastră. Ceea ce aş vrea să le sugerez autorităţilor de la Chişinău, ar fi să folosească la maximum oportunităţile pe care le oferă Guvernul de la Bucureşti, dacă e vorba de consolidarea cadrelor, atunci să creaţi cadre puternice, dacă e vorba despre societate civilă, atunci să fie o societate civilă puternică. Spun aceste lucruri din experienţa noastră, a României, puteţi învăţa de la noi.
TVR MOLDOVA: La Chişinău sunt voci care spun că Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene din 2019, pe care o va deţine România, ar fi un prilej ca Republica Moldova să depună cererea de aderare sau măcar de a deveni ţară candidată. Este posibil un asemenea scenariu?
Gabriela Creţu: Este foarte dificil să vorbim acum în termene concrete, acesta este un obiectiv pe care ni-l dorim cu toţii, inclusiv noi cei de la Bucureşti. Problema e dacă este un obiectiv realizabil?! Eu am o temere faţă de obiectivele foarte ambiţioase pe care ni le punem în momente nepotrivite şi atunci când eşuăm fie renunţăm, fie rămânem cu nişte frustrări sau cu o relaţie tensionată cu ţările UE care nu ne-au susţinut acest obiectiv pe care ni l-am pus. Trebuie să fim foarte conştienţi de situaţia în care se află Uniunea Europeană, eu repet, Uniunea este un proiect viabil, însă acesta necesită unele reformări şi transformări interne de funcţionare. Noi, ca fraţii, vă îndemnăm să vă pregătiţi intens pentru momentul aderării. România a avut mai multe capitole la care nu era pregătită atunci când a aderat şi a fost nevoie de multe eforturi pentru a depăşi problemele. Misiunea României este să ajute efectiv Republica Moldova prin mijloace concrete acolo unde ne pricepem mai bine ca să intraţi în UE pregătiţi. Bătălia este pe două planuri, să menţinem uşa UE deschisă şi în acelaşi timp să ajutăm Republica Moldova, cu efortul susţinut al Chişinăului de a se reforma, să fie pregătită pentru momentul aderării. Nu trebuie ca drumul european să fie un drum istovitor din care ţara să iasă slăbită, ci dimpotrivă, un drum în care Republica Moldova să devină un stat consolidat. Aderarea la UE nu trebuie să fie o temă de campanie, ci un proces de reformare. Nu sunt pesimistă, însă Republica Moldova trebuie să se pregătească şi să depună eforturi de reformare. Dacă România îi este soră, atunci trebuie să-i spună acest lucru şi să nu o păcălească.
TVR MOLDOVA: Doamnă senator, cum privim Parteneriatul Estic de care a beneficiat şi Republica Moldova, cu optimism sau cu pesimism, la mai bine de nouă ani de la lansare?
Gabriela Creţu: Faptul că la nivelul Uniunii Europene a fost aprobată o nouă politică de vecinătate denotă faptul că Parteneriatul Estic a eşuat sau cel puţin nu şi-a atins obiectivele puse la baza acestuia. Atunci când creezi ceva nou, pentru a înlocui ceva vechi, trebuie să-ţi pui întrebarea de ce este nevoie de acel ceva nou, probabil succesul scontat nu a fost atins. Există totuşi elemente ale Parteneriatului Estic care au fost realizabile, vorbim aici de liberalizarea vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova în aprilie 2014, dar au fost şi obiective care nu erau realizabile.
Constantin Uzdriş, reporter TVR MOLDOVA.