Astăzi are loc slujba de sfinţire a Catedralei Naţionale, oficiată de Patriarhii Bartolomeu şi Daniel
Patriarhul Ecumenic Bartolomeu şi Patriarhul BOR Daniel oficiază, duminică, slujba de sfinţire a Catedralei Naţionale alături de zeci de preoţi, în prezenţa a mii de credincioşi. Evenimentul are loc în Anul Centenar al Marii Uniri, când românii celebrează un secol de unitate naţională.
Mii de pelerini au sosit din zeci de localităţi din ţară să participe la slujba de sfinţire a Catedralei Naţionale. Au acces pe esplanada din faţa catedralei, unde pot urmări Sfânta Liturghie pe ecrane gigant. În interior au acces invitaţii oficiali.
Preşedintele Klaus Iohannis i-a trimis o scrisoare Patriarhului Daniel, în care i-a mulţumit pentru invitaţie, dar nu participă, din motive ce ţin de agenda europeană.
Slujba de sfinţire este oficiată Patriarhul Ecumenic Bartolomeu şi Patriarhul Daniel, alături de care se află mai mulţi ierarhi din ţară şi din străinătate.
Lista cu numele tuturor eroilor români cunoscuţi va fi aşezată în piciorul Sfintei Mese din altarul Catedralei Naţionale. Sunt 1684 pagini cu numele, prenumele, funcţia şi războiul în care s-au jertfit.
Catedrala este un simbol al unităţii naţionale şi are hramul principal Înălţarea Domnului, zi în care sunt pomeniţi eroii români din toate timpurile. Al doilea ocrotitor este Sfântul Apostol Andrei. Racla cu mâna dreaptă a Apostolului a fost adusă spre închinare în România, vineri, de o delegaţie a Bisericii Ortodoxe a Greciei, condusă de mitropolitul de Patra, Hrisostom.
După obţinerea independenţei de stat, în 1878, Principele de atunci, Carol I, înainta legislativului un proiect de lege dedicat ridicării unei Catedrale ortodoxe în Bucureşti. Poporul dorea să participe în număr cât mai mare la tedeumurile dedicate Zilei Naţionale şi altor momente solemne.
Problema a trenat până în 1900, când ministrul Cultelor, doctor Constantin Istrate, propunea Bisericii să lanseze, într-un parteneriat, o listă de subscripţie publică.
Izbucnirea Primului Război Mondial a amânat din nou lucrurile, dar ideea nu a fost uitată.
Pe 10 mai 1920, la rugămintea Mitropolitului Miron Cristea, Regele Ferdinand adresa Sfântului Sinod un hrisov regal, prin care anunţa hotărârea de ridicare a unei biserici monumentale, în amintirea victoriei Armatei Române în războiul de reîntregire.
Locul construcţiei a fost ales după mai multe proiecte abandonate.
Acum, la mai bine de 7 ani de la demararea lucrărilor, construcţia la roşu se apropie de final.
Simbolismul marii Catedrale se loveşte de controversele legate inclusiv de finanţarea primită de la stat.
Potrivit BOR, până acum s-au cheltuit 110 milioane de euro, 75% dintre bani sunt publici, primiţi din partea Guvernului, de la Primăria Capitalei şi de la primăriile de sector, adică în jur de 83 de milioane de euro.
