Barometrul Securităţii Naţionale: Majoritatea românilor au multă încredere în NATO şi UE
Pandemia a accentuat decalajul dintre instituţiile care în mod obişnuit se bucură de foarte mare încredere din partea publicului – Armată, Biserică – şi instituţiile politice, în timp ce Uniunea Europeană şi NATO beneficiază în continuare de multă încredere în rândul publicului din România, peste media europeană, arată datele Barometrului Securităţii Naţionale, publicat luni de Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI) şi Laboratorul pentru Analiza Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS).
Astfel, încrederea în instituţiile din România rămâne ridicată în cazul Armatei (foarte multă: 54,9% şi multă: 31,7%) şi Bisericii (foarte multă: 47,1% şi multă: 23,1%). De un grad sporit de încredere se bucură şi Serviciul Român de Informaţii (foarte multă: 34,9%, multă: 32,4%) şi Ministerul Afacerilor Externe (foarte multă: 34,3%, multă: 33,0%), scrie Calea Europeană.
Românii au însă încredere puţină şi foarte puţină în instituţia prezidenţială, Guvern, Parlament, spitale, justiţie sau presă.
În ce priveşte dimensiunea internaţională, încrederea în Uniunea Europeană (foarte multă: 21,1% şi multă: 38,1%) şi în NATO (foarte multă: 29,3% şi multă: 38,0%) se află la cote ridicate.
Aproape 30% dintre români cred că este posibil ca UE să dispară într-un viitor apropiat. Deşi părerile privind cum ar trebui să funcţioneze pe viitor UE sau despre relaţia României cu Bruxelles-ul sunt destul de împărţite, românii rămân pro-europeni convinşi.
Potrivit respondenţilor, cele mai mari ameninţări la adresa UE sunt criza economică, pandemia, migraţia din afara UE, neînţelegerile dintre unele ţări membre, iar cele mai mari ameninţări la adresa României sunt criza economică, corupţia, pandemia, incompetenţa clasei politice.
Românii ar prefera să evite situaţia de a fi puşi să aleagă între SUA şi UE: 36,6% cred că România ar trebui să fie la fel de apropiată de SUA şi UE, 24,5% mai apropiată de UE şi doar 10,9% mai apropiată de SUA decât de UE. Un procent semnificativ 27,7% crede însă că România ar trebui să îşi vadă mai bine de propriile interese decât de aliaţii/partenerii internaţionali – aici este o zonă din care se pot recruta diferite tipuri de scepticism şi atitudini antisistem.
La Uniunea Europeană românii apreciază în primul rând libertatea de mişcare, investiţiile şi oportunităţile de locuri de muncă. La Statele Unite se apreciază mai ales investiţiile, faptul că sunt cea mai puternică ţară din sistemul internaţional şi că oferă securitate militară aliaţilor.
49,1% dintre români consideră China o ţară cu care nu trebuie să intrăm în conflict, pentru că este puternică şi am avut mereu relaţii bune cu ea. Scoruri mult mai mici obţin variantele este o ţară nedemocratică şi periculoasă sau este prea departe ca să ne intereseze.
Aproape jumătate din publicul nostru crede că este posibil să se ajungă în viitorul apropiat la război între China şi SUA. Dacă aşa ceva s-ar întâmpla, cei mai mulţi români cred că ar trebui fie să rămânem neutri (40,5%), fie să facem şi noi ce vor face alţi aliaţi din NATO (42,6%).
Doar un sfert dintre români cred că NATO ar putea deveni pe viitor o alianţă mai slabă şi mai puţin importantă decât este azi. Cu toate acestea, 47% se tem că, în viitor, occidentalii vor lăsa estul Europei în sfera de influenţă a Rusiei.
38,5% dintre români consideră că retragerea SUA din Afganistan (august 2021) nu a fost un gest corect faţă de cei care au sprijinit America acolo în ultimii 20 de ani. 29,2% spun că oricum nu mai avea niciun rost ca armata americană să rămână acolo şi 31% că nu au urmărit acest subiect în media.
Conform informaţiilor oferite de ISPRI şi LARICS, studiul s-a efectuat pe o perioadă de 10 zile, între 1 şi 10 octombrie. La sondajul de opinie au răspuns 1002 persoane, respondenţii având vârste de peste 18 ani. Tipul de eşantion a fost multi-stratificat, probalistic şi este reprezentativ pentru populaţia României, neinstituţionalizată. Specialiştii precizează faptul că eroarea datelor maximă admisă este de aproximativ 3,1%, la un grad de încredere de 95%.
Sondajul de opinie a fost sub forma unui chestionar telefonic şi a fost aplicat în toate judeţele ţării şi în sectoarele Municipiului Bucureşti. Eşantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Naţional de Statistică.
