Siegfried Mureşan: Mecanismul de Rezilienţă şi Redresare al UE va finanţa investiţiile în infrastructura durabilă şi în sistemul de sănătate din România

Proiectul legislativ, pentru care Siegfried Mureşan este coraportor al Parlamentului European, stabileşte domeniile prioritare pe care ţările europene le vor putea finanţa prin intermediul Mecanismului de Rezilienţă şi Redresare în valoare de 672,5 miliarde de euro (dintre care 312,5 miliarde de euro fonduri europene nerambursabile şi 360 de miliarde de euro credite în condiţii avantajoase).

„Mecanismul de Rezilienţă şi Redresare a fost propus de Comisia Europeană în luna mai pentru a ajuta ţările europene să-şi finanţeze planurile naţionale de redresare economică după criza generată de pandemia de COVID-19. Este cel mai ambiţios instrument de finanţare propus vreodată la nivelul Uniunii Europene, având o alocare de 672,5 miliarde de euro pentru următorii 4 ani.

Rolul nostru, al Parlamentului European, este să adoptăm baza legală a mecanismului, pentru ca acesta să intre în vigoare cât mai repede, iar statele membre să aibă acces la finanţare.

Tocmai de aceea am finalizat zilele trecute proiectul de raport legislativ al mecanismului, unde prezentăm domeniile prioritare pe care ţările europene le vor putea finanţa prin acesta.

Parlamentul European susţine volumul total al mecanismului şi alocarea pe fiecare ţară. Tot ce a fost obţinut de preşedintele Klaus Iohannis în Consiliul European pentru România este susţinut de Parlamentul European şi nu va fi pus în discuţie.

Am căzut de acord cu ceilalţi colegi coraportori ca mecanismul să se axeze pe şase obiective generale: tranziţia spre o economie verde, digitalizarea, coeziunea socială, competitivitatea economică, întărirea capacităţii administrative şi politicile pentru tineri.

Pornind de la aceste obiective generale, proiectul de raport cuprinde mai multe domenii şi politici prioritate de finanţare care sunt foarte importante pentru România, precum infrastructura, sistemul de sănătate, educaţia, combaterea sărăciei, tranziţia spre o economie verde sau digitalizarea administrativă.

De asemenea, mecanismul va sprijini şi procesul de aderare a României la zona euro. Concret, Guvernul României va putea finanţa prin acest mecanism măsuri care sporesc convergenţa şi reduc efectele crizei economice asupra procesului de aderare la moneda unică.

Proiectul de raport al mecanismului, în forma agreată acum, este în deplin acord cu Planul de Investiţii şi Redresare publicat de Guvernul României. Mecanismul devine, astfel, una dintre principalele surse de finanţare pentru planul de investiţii al României.

Ţara noastră şi celelalte state membre vor beneficia în următoarele luni de sprijin tehnic din partea Comisiei Europene pentru ca planurile naţionale de investiţii să fie pe deplin compatibile şi din punct de vedere tehnic cu mecanismul de redresare”, a declarat deputatul european Siegfried Mureşan.

„Proiectul de raport mai prevede patru lucruri foarte importante.

În primul rând, cerem ca prefinanţarea, adică avansul pe care ţările europene îl vor primi din fondurile nerambursabile cuprinse în acest mecanism, să crească la 20% din suma totală nerambursabilă, faţă de 10% cât a fost propus iniţială. Este vital ca acest avans să fie cât mai mare astfel încât să punem la dispoziţia ţărilor europene, care se confruntă cu lipsă de fonduri, cât mai repede resurse suficiente pentru începerea investiţiilor din planurile de redresare.

În al doilea rând, propunem ca ţările europene să poată deconta din fondurile acestui mecanism şi cheltuielile cu măsurile de redresare economică implementate deja anul acesta, începând cu data de 1 februarie 2020, în contextul crizei COVID-19, şi care respectă criteriile stabilite în mecanism. Spre exemplu, este foarte posibil ca măsurile luate pentru consolidarea sistemului medical de către Guvernul României să fie eligibile pentru decontarea din acest mecanism.

De asemenea, proiectul de raport prevede că mecanismul nu va putea finanţa proiecte care fac parte din planurile strategice ale ţărilor din afara Uniunii Europene şi care afectează din punct de vedere strategic sau economic Uniunea Europeană. Nu vrem ca la fondurile din acest mecanism să aibă acces ţări terţe care vor să profite de situaţia economică actuală a Uniunii.

Nu în ultimul rând, am insistat ca fondurile europene alocate prin acest mecanism să fie condiţionate de respectarea statului de drept. Orice guvern din Uniunea Europeană care va ataca statul de drept şi valorile democratice europene trebuie să ştie că va avea fondurile europene suspendate”, a mai spus Siegfried Mureşan.

Proiectul de raport legislativ, coordonat de Siegfried Mureşan din partea Grupului PPE, împreună cu alţi doi coraportori, Dragoş Pîslaru de la Grupul RENEW, respectiv, Eider Gardiazabal Rubial de la Grupul Socialiştilor Europeni, urmează să fie dezbătut şi votat în Parlamentul European. Conform calendarului de adoptare, proiectul de raport a fost deschis acum pentru amendamente din partea tuturor membrilor Parlamentului European. Obiectivul este ca, la jumătatea lunii octombrie, proiectul de raport să fie adoptat în comisiile de specialitate (Comisia pentru bugete şi Comisia pentru afaceri economice şi monetare). După votul din comisii, proiectul urmează a fi adoptat de plenul Parlamentului European, cel mai probabil la începutul lunii noiembrie. După adoptarea raportului din plen, urmează negocierile finale dintre Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene, cu obiectivul clar ca acest mecanism să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.