Klaus Iohannis, la summitul NATO: Apărarea colectivă rămâne piatra de temelie a NATO; prin deciziile luate, securitatea României şi a cetăţenilor săi este mai bine asigurată

Declaraţiile lui Klaus Iohannis:

Am participat astăzi la un nou Summit NATO cu valenţe simbolice, strategice şi politice majore pentru viitorul Alianţei. Acest Summit a reconfirmat importanţa şi relevanţa Alianţei într-un mediu de securitate marcat de ameninţări multiple şi tot mai complexe şi impredictibile. A marcat, de asemenea, o etapă nouă, întărită, a relaţiei transatlantice, o reafirmare a valorilor comune care ne unesc.

Alături de Preşedintele Biden şi de ceilalţi lideri aliaţi, am reafirmat unitatea, solidaritatea şi coeziunea Alianţei, caracterul fundamental al acesteia pentru apărarea colectivă şi pentru securitatea euroatlantică, precum şi angajamentul comun pentru promovarea unei ordini internaţionale bazate pe reguli.

Summitul de astăzi a fost unul al deciziilor vizionare. Pornind de la procesul de reflecţie strategică NATO 2030, lansat la Londra în 2019, am stabilit astăzi direcţiile majore de acţiune pentru următorul deceniu, inclusiv prin elaborarea unui Nou Concept Strategic, decizie pe care am susţinut-o ferm.

Deciziile de continuare a consolidării posturii sale militare de descurajare şi apărare, întărirea profilului politic, sporirea angajamentului în raport cu partenerii, creşterea rezilienţei şi menţinerea avansului tehnologic au reconfirmat sprijinul pentru o Alianţă mai puternică, adaptată, activă şi relevantă la nivel global, pregătită să-şi apere cetăţenii şi teritoriul.

Subliniez că deciziile de astăzi răspund intereselor de securitate ale României, iar prin rezultatele obţinute ne-am atins obiectivele majore fixate pentru acest Summit.

Atingerea acestor obiective este datorată şi interacţiunilor şi coordonării României cu ceilalţi aliaţi, precum şi valorificării formatelor regionale de dialog şi cooperare. Mă refer aici la Summitul Formatului Bucureşti (B9), la care au participat Preşedintele Biden, care şi astăzi, în discursul său, s-a exprimat apreciativ la adresa Formatului şi a Summitului, şi Secretarul General al NATO, pe care l-am găzduit pe 10 mai, dar şi la reuniunea Trilateralei România-Polonia-Turcia la nivelul miniştrilor afacerilor externe, care a avut loc în această primăvară, la Bucureşti.

Concret, rezultatele Summitului, de interes pentru obiectivele de securitate ale României, sunt următoarele:

În primul rând, am decis astăzi să continuăm consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare. Am evidenţiat, în acest sens, că apărarea colectivă rămâne piatra de temelie a NATO.

Alături de ceilalţi lideri aliaţi, am salutat progresele notabile în asigurarea unei posturi credibile şi eficiente şi am încurajat continuarea eforturilor în acest sens. Am evidenţiat necesitatea ca procesul de consolidare a posturii Alianţei de descurajare şi apărare să vizeze cu precădere Flancul Estic, ca întreg, în mod coerent, cu o atenţie specială pentru evoluţiile de securitate de la Marea Neagră.

Alianţa trebuie să dispună de forţele, structurile şi capabilităţile necesare pentru a răspunde eficient ameninţărilor cu care ne confruntăm în regiune.

Am evidenţiat – şi este menţionat în documentele Summitului – comportamentul agresiv şi destabilizator al Rusiei faţă de aliaţii şi partenerii noştri din vecinătate. Situaţia de securitate în zona Mării Negre rămâne preocupantă, iar masarea recentă a trupelor şi a tehnicii militare ruseşti la graniţa cu Ucraina şi în Crimeea ocupată ilegal reprezintă încă o dovadă clară în acest sens.

Regiunea Mării Negre are importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică şi acest lucru a fost clar reconfirmat, inclusiv prin multiple referiri la Marea Neagră în documentele Summitului.

În al doilea rând, am convenit astăzi importanţa avansării şi aprofundării relaţiei NATO cu Uniunea Europeană, dar şi cu partenerii noştri şi cu statele care împărtăşesc aceleaşi valori. Parteneriatul cu Uniunea Europeană este foarte important, trebuie să fie tot mai solid, şi am subliniat necesitatea continuării dialogului şi a cooperării susţinute dintre cele două organizaţii, în deplină complementaritate.

Am subliniat şi imperativul de a creşte sprijinul şi asistenţa pentru partenerii noştri din Vecinătatea Estică prin demersuri de consolidare a capacităţilor de apărare şi a rezilienţei.

Mesajul meu este reflectat în Declaraţia finală a Summitului, împreună cu sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, Georgiei şi a Republicii Moldova.

De altfel, în Declaraţia finală este afirmată susţinerea NATO pentru reformele democratice din Republica Moldova.

În al treilea rând, Summitul a reafirmat validitatea Politicii Uşilor Deschise, pe care România o susţine în mod tradiţional, precum şi dreptul statelor aspirante de a-şi decide singure obiectivele de politică externă.

În al patrulea rând, Summitul a statuat un alt obiectiv al României, şi anume necesitatea creşterii rezilienţei şi a menţinerii avansului tehnologic al NATO. Acestea contribuie la o Alianţă mai puternică şi mai relevantă la nivel global în contextul provocărilor diverse.

România este parte a eforturilor privind creşterea rezilienţei, demonstrând că este gata să contribuie consistent. Astfel, am informat omologii aliaţi despre înfiinţarea şi operaţionalizarea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă (E-ARC). Mă bucur să pot spune că această iniţiativă a României este privită cu interes la nivelul NATO şi al statelor aliate, fiind salutată în Declaraţia finală a Summitului.

În al cincilea rând, am decis astăzi lansarea procesului de elaborare a noului Concept Strategic al Alianţei. Este un demers necesar pentru că, de la adoptarea în 2010 a actualului Concept Strategic, mediul de securitate şi Alianţa au trecut prin schimbări profunde. Reamintesc faptul că România a fost primul aliat care a susţinut, încă din noiembrie 2019, necesitatea unui nou Concept Strategic. Decizia de astăzi reconfirmă că evaluarea noastră a fost corectă.

În intervenţia mea din timpul Summitului şi în contactele avute cu omologii mei am arătat că România a acţionat în mod constant şi va continua să acţioneze ca un aliat responsabil şi activ implicat în toate eforturile de asigurare a securităţii spaţiului euroatlantic. Suntem unul dintre statele care au atins deja pragul de 2% din PIB pentru apărare şi vom continua să investim în mod consistent în apărare.

Am arătat cu fermitate în cadrul Summitului că România a fost şi rămâne un aliat de încredere, care înţelege că succesul Alianţei depinde de modul în care fiecare îşi îndeplineşte obligaţiile care îi revin.

La finalul acestui Summit pot să spun cu certitudine că, prin deciziile luate, securitatea României şi a cetăţenilor săi este mai bine asigurată.