Mănăstirile lui Ştefan cel Mare din România vor păstra şi reabilita patrimoniul românesc cu fonduri europene
Neamţ este judeţul cu cea mai mare densitate de aşezări monahale din regiunea Moldova. Cele mai multe se regăsesc în circuitele turiştilor şi pelerinilor care ajung în zonă. Dar rânduiala mănăstirească a ţinut pasul şi cu oportunitatea venită de la Bruxelles. Cele mai vechi lăcaşuri de cult s-au orientat spre finanţările europene pentru a păstra şi reabilita patrimoniul românesc.
Mănăstirea Văratec este un astfel de exemplu. Este cea mai mare mănăstire de maici din România, iar bisericile sale şi chiliile sunt în plin proces de restaurare din fonduri europene. Aşa cum este şi Mănăstirea Tazlău, o ctitorie din 1497 a lui Stefan cel Mare, aproape de locul unei foste biserici de lemn construită de Alexandru cel Bun. Zidurile erau aproape o ruină, la fel cum erau şi turnurile şi palatul, scrie Digi24.
„Mănăstirea ca existenţă are 524 de ani, deci cinci secole şi ceva. Cred că această restaurare este echivalentul a încă 500 de ani. S-a făcut un lucru extraordinar. S-a ranforsat, s-a încorsetat biserica - va crea o stabilitate cel puţin egală, dacă nu dublă din punct de vedere al rezistenţei. Apoi, la fel, turnul de apărare, care a fost prima clopotniţă a lui Ştefan cel Mare, a fost reconsolidat, făcut din punct de vedere şi istoric, şi cultural, şi duhovnicesc. Casa ecumenească, la fel, care era aflată într-un proces grav de ruinare, acum a fost refăcută, restaurată, ca să se bucure în ceruri ctitorul ei, măritul voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt. Clopotniţa, care este a lui Petru Rareş, şi cu zidul de incintă şi ultima danie sau ultimul ajutor al lui Alexandru Lăpuşneanu, pridvorul bisericii, care a adăugat partea de spate şi creează o proporţionalitate zveltă şi frumoasă”, enumeră părintele Iosif Chiriac, stareţul Mănăstirii Tazlău, lucrările care s-au făcut la mănăstire.
„Eu o numesc, dacă îmi permiteţi, o catedrală. Să ne imaginăm cu ochii minţii acum 524 de ani ce însemna o biserică lungă de 25-26 de metri pentru vremurile de atunci. La fel înălţimea ei, pentru că este una dintre bisericile lui Ştefan Cel Mare cu streaşina cea mai înaltă, undeva la 14 metri. Măritul voievod s-a gândit să facă această mănăstire la Tazlău închinată Maicii Domnului şi Cuviosul Chiriac de la Tazlău. A făcut această mănăstire reînnodând istoria bunicului său, Alexandru cel Bun, care a făcut prima biserică aici, în spate, la 1424, se văd şi astăzi ruinele. Legenda spune că s-a urcat pe acest deal, Măgura Tazlăului, a tras cu săgeata şi unde a căzut săgeata a făcut această mănăstire...”, povesteşte părintele stareţ.
Minunile inginereşti de la Mănăstirea Tazlău
Biserica, aşa cum a fost ea construită iniţial, este un edificiu redus ca spaţiu. Din punct de vedere demografic, nevoile timpului, ale secolului al XV-lea, erau unele diferite faţă de cele din prezent, populaţia fiind mai redusă. Cu timpul, nevoia de a suplimenta spaţiul pentru credincioşi s-a resimţit, Alexandru Lăpuşneanu a construit un pridvor. La un moment dat, la începutul secolului XX, s-a constatat că efectiv nu mai era loc în biserică. Şi atunci s-a găsit o soluţie, ingenioasă oarecum pentru timpul respectiv, oarecum discutabilă azi din perspectiva protejării monumentelor istorice: s-au pus două şine de cale ferată în zona peretului de vest şi astfel s-a construit un loc care a adăpostit corul în special, care putea să îşi efectueze serviciul firesc acolo. În acest fel, această nevoie a fost suplinită, explică un specialist constructor.
„Experţii din timpurile noastre ar putea spune că această clădire nu stă în picioare, nu are structură de rezistenţă conformă cu normele de astăzi. Nu are beton armat... În sfârşit. Ea stă în chip minunat prin masivitatea construcţiei, aşa cum au stat construcţiile vreme de sute de ani şi în alte părţi, dar acum, măsurile de consolidare au vizat introducerea de tiranţi verticali prin forare încă din partea superioară până în subsol şi care sunt uniţi cu o centură în partea superioară şi sub fundaţie”, arată specialistul.
Curtea Domnească din Piatra Neamţ, pusă pe drumuri inteligente
În municipiul Piatra Neamţ, succesul investiţiilor din bani europeni e vizibil în fiecare zi în centrul oraşului, care se umple din nou, după ridicarea restricţiilor de călătorie, de turiştii care sosesc să admire vechea Curte Domnească, reabilitată tot din bani europeni.
Vlad Moscalu, administrator public Piatra Neamţ: „Ne aflăm în zona Curţii Domneşti, o zonă în care avem atât construcţii vechi, de pe vremea lui Ştefan Cel Mare, turnul din spatele nostru a fost construit în anul 1499, biserica Sf. Ioan Botezătorul, dar şi diverse obiective culturale. În această Curte Domnească s-au realizat diverse proiecte prin fonduri europene în exerciţiul financiar 2007-2013.
Acest proiect în sine a fost format din două subproiecte şi anume: primul proiect de reabilitare şi punere în valoare a obiectivelor culturale de aici - avem Muzeul de Artă, avem Muzeul Etnografic, chiar şi Turnul a avut reabilitări structurale, avem Teatrul Tineretului.
Cea de-a doua parte a proiectului a vizat mai mult partea de extindere a Pieţei Libertăţii prin construirea unui pasaj subteran. Înainte, maşinile treceau fix pe unde mergem noi acum. Acest proiect a fost destul de complicat de realizat. În acelaşi timp, s-a realizat şi o parcare pentru vizitatori, pentru a nu aglomera această zonă cu maşini, şi vă spun sincer s-au schimbat foarte mult datele privind cetăţenii care au venit să ne viziteze atât local, cât şi din afară.
Vorbind chiar de exerciţiul financiar actual, 2014-2020, au fost realizate proiecte de modernizare a coridoarelor principale. Avem trei proiecte în derulare, sunt în fază de proiect tehnic şi urmează să începem cu licitaţia execuţiei lucrărilor. Aceste cordioare de mobilitate urbană practic tranzitează zona şi concentrează traficul şi pe partea de turism. Ele vor avea o reconfigurare totală a tramei stradale, vorbim de bandă dedicată pentru transport public, piste pentru biciclişti, iluminat nou, management de trafic – vom avea unul printre cele mai performante sisteme de management al traficului la nivel de România şi Europa”.
