Miniştrii de finanţe din UE aprobă PNRR-ul României, ultimul pas înainte ca România să primească primii bani europeni

După ce Planul Naţional va fi aprobat şi de miniştrii de finanţe din ECOFIN, România poate solicita avansul de 3,7 miliarde de euro, adică 13% din suma totală.

Începând cu ora 12:15, Andrej Sircelj, ministrul sloven al finanţelor, şi Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte executiv al CE responsabil cu o economie în serviciul cetăţenilor, şi comisar pentru comerţ, vor susţine o conferinţă de presă.

Guvernul a anunţat că premierul interimar Florin Cîţu va participa, în format online la întâlnirea Consiliului ECOFIN, în cadrul căreia va fi aprobat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României. Premierul se va afla, alături de ministrul Finanţelor, Dan Vîlceanu, la Ministerul Finanţelor. La finalul întâlnirii, acesta va face declaraţii de presă.

La finalul lunii septembrie, Comisia Europeană a aprobat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al României, care valorează 29,2 miliarde de euro, împărţiţi în două părţi aproape egale ce reprezintă granturi, respectiv împrumuturi. Executivul european a ţinut cont de 11 criterii de evaluare. Din aceşti bani, 41% sunt alocaţi pentru investiţiile şi reformele privind mediul şi tranziţia „verde” iar 21% pentru digitalizarea României. Aceşti bani vor fi acordaţi în funcţie de atingerea obiectivelor de pe parcursul celor cinci ani în care se aplică planul.

Proiectele finanţate trebuie finalizate până în 2026.

Proiectele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă 

1.Sisteme de apă şi canalizare - 1,88 miliarde de euro

- 1630 km construiţi de reţele de apă

- 2470 km construiţi de reţele de canalizare

- conectarea a 88.000 de gospodării la reţele de apă şi canalizare

2.Împăduriri şi protejarea diversităţii - 1,37 miliarde de euro

- plantate 45.000 de hectare de pădure

- 2900 habitate de pajişti reconstruite ecologic

3.Managementul deşeurilor - 1,2 miliarde de euro

- ţinta de 55% grad de reciclare în 2025

- 553 echipamente de monitorizare a poluării aerului

4.Sectorul de transport - 7,62 miliarde de euro

- 434 km de autostradă construiţi

- 52 staţii electrice construite

- 625 hectare de perdele forestiere

- implementarea unui nou sistem de taxare "poluatorul plăteşte"

- înnoirea a 200.000 de maşini din parcul auto până în 2026

- 311 km de cale ferată modernizată

- 110 km de cale ferată electrificată

- 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare

- 12,7 km de reţea nouă de metrou

- 32 de trenuri noi de metrou

5.Fondul pentru Valul Renovării - 2,2 miliarde de euro

- 1000 - 1500 blocuri reabilitate energetic

- 2000 clădiri publice reabilitate

6.Energie - 1,62 miliarde de euro

- 400 km reţea de distribuţie gaz metan si altele cu emisii scăzute de carbon

- finalizare punere în funcţiune a cel puţin 100MW (200MWh) capacitate de stocare energie electrică

7.Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale - 1,89 miliarde de euro

- legarea ministerelor într-o singură reţea

- 8,5 milioane de cetăţeni cu carte de identitate electronică

- 300.000 de funcţionari publici instruiţi digital

- internet de mare viteză în 790 de sate

8.Reforma fiscală şi a sistemului de pensii - 482 milioane de euro

- creştere venituri colectate cu 3% din PIB

- 600.000 case de marcat conectate la sistemul IT ANAF

- pensii speciale limitate

- sistem nou de pensii cu indexare automată

9.Sprijin pentru mediul de afaceri, cercetare, inovare - 2,36 miliarde de euro

- 3000 de contracte de finanţare prin schema de ajutor de stat pentru digitalizarea IMM-urilor

- 280 de contracte de finanţare prin Schema de minimis pt listare la bursă

- 500 de vouchere acordate prin schema de Suport pentru mediul de afaceri

10.Fond local pentru tranziţia verde şi digitală a UAT-urilor - 2,1 miliarde de euro

- 140.000 mp construiţi pentru locuinţe sociale

- 880.000 mp construiţi de locuinţe pentru specialişti în educaţie şi sănătate în mediul rural

- 420 autobuze electrice, cu staţii de încărcare şi 50 de tramvaie (în municipii reşedinţă de judeţ)

- 6500 de staţii noi de încărcare vehicule electrice

11.Turism şi cultură - 200 milioane de euro

- 30 castele, 95 biserici şi mănăstiri, 20 de sate cu arhitectură tradiţională puse în valoare

- 3 castele, 11 biserici şi mănăstiri, 3 fortificaţii romane restaurate

-15 destinaţii turistice verzi certificate

- 10 prezentări naţionale şi internaţionale de film românesc

12.Sănătate - 2,45 miliarde de euro

- 200 de centre comunitare construite sau renovate, cu dotări noi şi personal

- 3000 de cabinete de asistenţă medicală primară dotate si renovate, în special la sate

- 26 secţii de terapie intensivă nou-născuţi, inclusiv ambulanţă transport nou-născuţi

- 30 de ambulatorii reabilitate/modernizate/extinse/dotate

- 10 unităţi medicale mobile

13.România Educată - 3,6 miliarde de euro

- 50 de şcoli noi

- 1800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor

- 75.000 săli de clasă dotate cu mobilier

- 20.000 locuri de recreere şi lectură

- 20.000 de locuri de cazare nou create în campusuri universitare

- 1175 SMART LAB-uri

- 140 de creşe înfiinţate şi operaţionalizate

-10 centre de învăţământ dual.

În evaluarea Planului, Comisia a ţinut cont de 11 criterii condiţionate de următoarele:

• - măsurile au un impact pe termen lung;
• - măsurile adresează provocările identificate în recomandările specifice de ţară sau un set semnificativ dintre acestea;
• - pragurile şi obiectivele care permit monitorizarea reformelor şi investiţiilor în mod clar şi realist;
• - planurile ating 37% din obiectivul climatic şi 20% din obiectivul digitalizării;
• - planurile respectă principiul „să nu faci un rău semnificativ”;
• - planurile acordă un mecanism de control şi audit adecvat şi stabilesc cât de plauzibile sunt costurile.