Ovidiu Raeţchi a fost numit preşedinte al Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă
Ovidiu Raeţchi a fost numit în funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă (E-ARC), printr-o decizie a premierului Nicolae Ciucă publicată, luni, în Monitorul Oficial.
El îl înlocuieşte pe Adrian-Cristian Bratu care a fost eliberat, la cerere, din această funcţie, notează caleaeuropeana.ro
Ovidiu Raeţchi a avut două mandate de parlamentar în camera Deputaţilor, între 2012 şi 2020. În al doilea mandat, el a fost vicepreşedintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, din partea PNL.
Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă (E-ARC), prin care România îşi propune să devină un pol de excelenţă şi un furnizor de expertiză pentru statele membre ale NATO şi ale Uniunii Europene, a fost inaugurat la data de 31 mai, la Bucureşti.
Iniţiativa României privind înfiinţarea şi găzduirea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă (E-ARC) a survenit în contextul în care evaluările naţionale, dar şi ale NATO şi UE relevă necesitatea intensificării eforturilor comune pentru gestionarea eficientă a unui spectru tot mai amplu de provocări.
Astfel, acest proiect reprezintă o iniţiativă concretă şi strategică a României care contribuie la întărirea rezilienţei NATO, UE şi a statelor membre şi se înscrie în demersurile susţinute de sporire a profilului şi relevanţei României în cadrul celor două organizaţii, în conformitate cu obiectivele de politică externă ale României, înscrise atât în Programul de Guvernare, cât şi în Strategia Naţională de Apărare a Ţării.
Scurt istoric. Cum va funcţiona E-ARC
România şi-a manifestat intenţia de a înfiinţa şi găzdui un Centru euro-atlantic în domeniul rezilienţei la reuniunea miniştrilor de externe aliaţi din decembrie 2020, o propunere salutată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un răspuns pentru CaleaEuropeană.ro.
Pentru înfiinţarea şi operaţionalizarea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă (E-ARC) a fost constituit un grup de lucru inter-instituţional coordonat de MAE, cu participarea Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Ministerului Apărării Naţionale (MApN), Serviciului Român de Informaţii (SRI), Serviciului de Informaţii Externe (SIE), Secretariatului General al Guvernului (SGG) şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS).
Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă este astfel un organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea MAE.
Organizarea şi funcţionarea Centrului sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 565/19.05.2021 privind organizarea şi funcţionarea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă, precum şi pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 16/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe.
E-ARC va deveni un centru internaţional care va îngloba ţări NATO şi UE
Într-o primă etapă, E-ARC va funcţiona ca instituţie publică, cu personalitate juridică, în subordinea MAE, cu participare naţională.
Ulterior, în a doua etapă, după operaţionalizarea deplină a E-ARC, acesta va fi internaţionalizat prin cooptarea unor parteneri din NATO şi UE, respectiv state partenere.
E-ARC va urmări şi promova obiectivele României, NATO şi ale UE în domeniul rezilienţei şi va facilita un răspuns cuprinzător la nivel guvernamental (whole-of-government) şi al societăţii (whole-of-society).
Centrul este gândit să funcţioneze ca un hub de expertiză în domeniul rezilienţei, care poate fi folosit inclusiv în sprijinul statelor membre NATO şi UE, respectiv al celor partenere. De asemenea, E-ARC va colabora cu sectorul privat, mediul academic, instituţii de cercetare internaţionale şi societatea civilă pentru a facilita dezvoltarea unei abordări privind rezilienţa la nivelul societăţii.
E-ARC va asigura o platformă pentru discuţii strategice, instruire şi exerciţii, dezvoltare de concepte, precum şi furnizarea de lecţii învăţate şi va permite dezvoltarea de diferite programe şi iniţiative în domeniul rezilienţei pe următorii trei piloni:
1. Combaterea/reducerea riscurilor prin anticipare şi adaptare;
2. Dezvoltarea de instrumente analitice şi bune practici;
3. Cooperare practică în domeniul educaţiei, instruirii şi exerciţii comune.
În perioada imediat următoare, în cadrul E-ARC vor funcţiona o serie de grupuri de lucru complexe care se vor concentra pe următoarele teme:
– rezilienţa societală;
– rezilienţa în domeniul tehnologiilor emergente şi disruptive;
– rezilienţa sistemelor de comunicaţii şi a noilor ecosisteme tehnologice;
– rezilienţa la crize şi urgenţe complexe;
– rezilienţa asigurării continuităţii guvernării şi a serviciilor esenţiale;
– rezilienţa infrastructurii de transporturi;
– rezilienţa statelor din vecinătatea NATO şi UE la influenţele antioccidentale ale actorilor statali şi non-statali.
Promovarea E-ARC la nivel regional şi euro-atlantic
În ultima perioadă, diplomaţia română a depus eforturi intense la toate nivelurile pentru a promova activ E-ARC.
În acest sens, ministrul afacerilor externe a informat despre iniţiativa României de a înfiinţa şi operaţionaliza Centrul cu prilejul mai multor reuniuni multilaterale, inclusiv cu prilejul reuniunilor ministeriale NATO din decembrie 2020 şi martie 2021 şi al Consiliilor Afaceri Externe din ianuarie şi februarie 2021.
Totodată, şeful diplomaţiei române a prezentat proiectul operaţionalizării E-ARC cu prilejul întâlnirilor şi contactelor bilaterale avute cu omologii săi în intervalul decembrie 2020 – mai 2021, inclusiv în cadrul reuniunii ministeriale trilaterale România-Polonia-Turcia, găzduită la Bucureşti, în aprilie 2021.
Reacţiile aliaţilor şi partenerilor au fost pozitive, salutând demersul României şi manifestând interes pentru activitatea Centrului.
