Patru din cinci români sunt încrezători că pot recunoaşte o ştire falsă

Conform celui mai recent sondaj Eurobarometru (aproximativ 26.000 de cetăţeni intervievaţi), cetăţenii europeni consideră că există multe ştiri false în UE, iar 83% din respondenţi declară că acest fenomen reprezintă o ameninţare la adresa democraţiei, a anunţat Comisia Europeană.

În România, 41% dintre cetăţeni consideră că se lovesc zilnic sau aproape zilnic de informaţii false sau care denaturează realitatea, iar alţi 27% apreciază că văd o informaţie neadevărată cel puţin o dată în fiecare săptămână.

Pentru două treimi dintre români, existenţa ştirilor false este categoric o problemă în România (62%, faţă de o medie de doar 44% la nivelul UE), în timp ce 82% văd în dezinformare o ameninţare la adresa democraţiei, în general.

În acest context, este evidentă prezenţa unui sector media de calitate. La nivelul Uniunii Europene, respondenţii percep mijloacele de informare tradiţionale ca fiind cele mai fiabile surse de ştiri (radioul 70%, televiziunile 66% şi presa scrisă 63%). În România, încrederea în presa scrisă este semnificativ mai redusă, doar 45% dintre respondenţi au încredere în ce citesc în ziare şi reviste informative, în timp ce ştirile radio şi TV sunt considerate crediile de 66% dintre cetăţenii chestionaţi.

De altfel, doar 36% dintre români mai citesc presa pe hîrtie, dar 93% consumă ştirile de la televizor, iar 64% ascultă la radio buletinele de ştiri.

Social media şi site-urile care găzduiesc materiale video sunt considerate cel mai puţin fiabile surse de ştiri din UE, cu o rată de încredere de 26% şi, respectiv, 27%. În România, aceste surse sunt considerate mai de încredere, cu o rată de 39% în cazul reţelelor sociale şi aplicaţiilor de mesagerie şi, respectiv, 33% în cazul site-urilor care publică materiale video şi podcasturi.

Aceste rezultate sunt confirmate de consultarea publică, care arată că cetăţenii au cel mai scăzut nivel de încredere în reţelele sociale, agregatorii de ştiri online, blogurile şi site-urile web; ziarele şi revistele tradiţionale, site-urile web specializate şi publicaţiile online, agenţiile de ştiri şi agenţiile publice se bucură de un nivel de încredere mai ridicat (în total peste 70%), reiese din analiza Comisiei Europene.