Sursa foto:Calea Europeană Vizualizari:
Raport: SUA au investit 363 de milioane de dolari în bazele militare din România în ultimii 20 de ani. România, al doilea cel mai mare beneficiar regional după Polonia
Statele Unite au realizat investiţii de 363 de milioane de dolari în extinderea şi modernizarea bazelor militare din România, în perioada cuprinsă între anii fiscali 2000 şi 2019, relevă într-un raport dat publicităţii de grupul american de reflecţie Quincy Institute for Responsible Statecraft, informează Ambasada României în Statele Unite, printr-o postare pe Facebook.
Statele Unite au realizat investiţii de 363 de milioane de dolari în extinderea şi modernizarea bazelor militare din România, în perioada cuprinsă între anii fiscali 2000 şi 2019, relevă într-un raport dat publicităţii de grupul american de reflecţie Quincy Institute for Responsible Statecraft, informează Ambasada României în Statele Unite, printr-o postare pe Facebook, potrivit Calea Europeană.
La aceste finanţări se adaugă 152 de milioane de dolari pe care Forţele Aeriene ale SUA le vor investi în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii Bazei Aeriene 71 de la Câmpia Turzii din România. Dintre acestea, 130,5 de milioane de dolari au fost cuprinse în bugetul Departamentului Apărării pentru anul în curs, reprezentând cea mai mare investiţie militară americană în Europa pentru anul 2021.
Investiţia de modernizare, asumată în bugetul Pentagonului, va presupune că noua pistă a bazei va permite aterizarea şi decolarea avioanelor cargo de mare tonaj precum C-5 Galaxy sau C-17 Globemaster, operate de aviaţia americană. În paralel, Ministerul Apărării Naţionale din România investeşte 1,37 de miliarde de lei în realizarea infrastructurii zonei operaţionale a bazei aeriene de la Câmpia Turzii.
Baza de la Câmpia Turzii a găzduit la începutul anului acestui an, dar şi în ani anteriori, aparate MQ-9 Reaper, un tip de aeronavă fără pilot capabilă să efectueze misiuni de zbor comandate de la distanţă sau autonome. Prezenţa militară americană la Câmpia Turzii întăreşte poziţionarea SUA în România, fiind a treia bază din România în care forţele americane operează, după Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu şi dupa Baza de la Deveselu unde este găzduită facilitatea antirachetă a NATO.
De altfel, în aceste două decenii, SUA au investit fonduri în şase obiective militare, între acestea regăsindu-se bazele aeriene de la Câmpia Turzii şi Mihail Kogălniceanu, baza de la Deveselu şi poligoanele Cincu şi Smârdan.
Actualmente, lucrările de infrastructură sunt finanţate prin intermediul Iniţiativei de Descurajare Europeană (European Deterrence Initiative), un program lansat de administraţia Obama în iunie 2014, ca răspuns la anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia în scopu reasigurării aliaţilor, îndeosebi cei est-europeni.
Din informaţiile publicate de grupul de reflecţie reiese că, pe flancul estic al NATO, România a fost al doilea cel mai mare beneficiar al investiţiilor militare americane, după Polonia.
În acelaşi interval, 2000-2009, SUA au investit 395,4 milioane de dolari în Polonia şi 363 de milioane în România, statele cu cea mai mare concentraţie de interes strategic în regiune din partea americanilor.
În schimb, investiţiile militare americane în celelalte state de pe flancul estic al NATO sunt de peste trei-patru ori mai mici decât în România şi Polonia. Astfel, în perioada 2000-2009, Statele Unite au investit 118,7 milioane de dolari în Slovacia, 80,2 milioane de dolari în Bulgaria, 60,8 milioane de dolari în Estonia, 55,4 milioane de dolari în Ungaria 14,7 milioane de dolari în Letonia.
Nu figurează investiţii militare americane în următoarele ţări din regiune: Cehia şi Lituania.
Amintim că în luna noiembrie a anului Comitetul Executiv Româno-American a desfăşurat o serie de reuniuni la nivelul Departamentului pentru politica de apărare, planificare şi relaţii intrenaţionale (DPAPRI) pentru partea română, respectiv de Comandamentul forţelor armate ale SUA din Europa (EUCOM) pentru partea americană. Discuţiile au vizat implementarea “Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor SUA staţionate pe teritoriul României” şi a “Acordului dintre România SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România”. Astfel, discuţiile au fost consacrate extinderii bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii.
Ministerul Apărării Naţionale a dat, la începutul acestui an, startul unei licitaţii de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare şi lucrări de execuţie pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”.
MApN a cerut la 28 mai 2020 încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiţie care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi şi va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.
În ce priveşte consolidarea prezenţei militare americane pe teritoriul ţării noastre, SUA şi România au semnat în octombrie 2020, la Washington, au “Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării 2020-2030”, document care avansează priorităţile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotaţia continuă a forţelor SUA în Romania, întărirea eforturilor în domeniul securităţii cibernetice, rezilienţei, respectiv asistenţa SUA pentru îndeplinirea ţintelor de capabilităţi aliate şi modernizarea forţelor armate.
România şi Statele Unite au marcat, la 13 septembrie, zece ani de la adoptarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI şi de la semnarea acordului privind sistemul antirachetă. Anul viitor, pe 11 iulie 2022, România şi SUA vor aniversa 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic.
La aceste finanţări se adaugă 152 de milioane de dolari pe care Forţele Aeriene ale SUA le vor investi în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii Bazei Aeriene 71 de la Câmpia Turzii din România. Dintre acestea, 130,5 de milioane de dolari au fost cuprinse în bugetul Departamentului Apărării pentru anul în curs, reprezentând cea mai mare investiţie militară americană în Europa pentru anul 2021.
Investiţia de modernizare, asumată în bugetul Pentagonului, va presupune că noua pistă a bazei va permite aterizarea şi decolarea avioanelor cargo de mare tonaj precum C-5 Galaxy sau C-17 Globemaster, operate de aviaţia americană. În paralel, Ministerul Apărării Naţionale din România investeşte 1,37 de miliarde de lei în realizarea infrastructurii zonei operaţionale a bazei aeriene de la Câmpia Turzii.
Baza de la Câmpia Turzii a găzduit la începutul anului acestui an, dar şi în ani anteriori, aparate MQ-9 Reaper, un tip de aeronavă fără pilot capabilă să efectueze misiuni de zbor comandate de la distanţă sau autonome. Prezenţa militară americană la Câmpia Turzii întăreşte poziţionarea SUA în România, fiind a treia bază din România în care forţele americane operează, după Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu şi dupa Baza de la Deveselu unde este găzduită facilitatea antirachetă a NATO.
De altfel, în aceste două decenii, SUA au investit fonduri în şase obiective militare, între acestea regăsindu-se bazele aeriene de la Câmpia Turzii şi Mihail Kogălniceanu, baza de la Deveselu şi poligoanele Cincu şi Smârdan.
Actualmente, lucrările de infrastructură sunt finanţate prin intermediul Iniţiativei de Descurajare Europeană (European Deterrence Initiative), un program lansat de administraţia Obama în iunie 2014, ca răspuns la anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia în scopu reasigurării aliaţilor, îndeosebi cei est-europeni.
Din informaţiile publicate de grupul de reflecţie reiese că, pe flancul estic al NATO, România a fost al doilea cel mai mare beneficiar al investiţiilor militare americane, după Polonia.
În acelaşi interval, 2000-2009, SUA au investit 395,4 milioane de dolari în Polonia şi 363 de milioane în România, statele cu cea mai mare concentraţie de interes strategic în regiune din partea americanilor.
În schimb, investiţiile militare americane în celelalte state de pe flancul estic al NATO sunt de peste trei-patru ori mai mici decât în România şi Polonia. Astfel, în perioada 2000-2009, Statele Unite au investit 118,7 milioane de dolari în Slovacia, 80,2 milioane de dolari în Bulgaria, 60,8 milioane de dolari în Estonia, 55,4 milioane de dolari în Ungaria 14,7 milioane de dolari în Letonia.
Nu figurează investiţii militare americane în următoarele ţări din regiune: Cehia şi Lituania.
Amintim că în luna noiembrie a anului Comitetul Executiv Româno-American a desfăşurat o serie de reuniuni la nivelul Departamentului pentru politica de apărare, planificare şi relaţii intrenaţionale (DPAPRI) pentru partea română, respectiv de Comandamentul forţelor armate ale SUA din Europa (EUCOM) pentru partea americană. Discuţiile au vizat implementarea “Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor SUA staţionate pe teritoriul României” şi a “Acordului dintre România SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România”. Astfel, discuţiile au fost consacrate extinderii bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii.
Ministerul Apărării Naţionale a dat, la începutul acestui an, startul unei licitaţii de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare şi lucrări de execuţie pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”.
MApN a cerut la 28 mai 2020 încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiţie care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi şi va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.
În ce priveşte consolidarea prezenţei militare americane pe teritoriul ţării noastre, SUA şi România au semnat în octombrie 2020, la Washington, au “Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării 2020-2030”, document care avansează priorităţile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotaţia continuă a forţelor SUA în Romania, întărirea eforturilor în domeniul securităţii cibernetice, rezilienţei, respectiv asistenţa SUA pentru îndeplinirea ţintelor de capabilităţi aliate şi modernizarea forţelor armate.
România şi Statele Unite au marcat, la 13 septembrie, zece ani de la adoptarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI şi de la semnarea acordului privind sistemul antirachetă. Anul viitor, pe 11 iulie 2022, România şi SUA vor aniversa 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic.
