Redacţiile româneşti ale Audiovizualului public din Ucraina, la un pas de lichidare
Vizualizari:

Redacţiile româneşti ale Audiovizualului public din Ucraina, la un pas de lichidare

În data de 5 februarie 2020, reprezentanţii comunităţii româneşti din Ucraina şi-au exprimat profunda îngrijorare în legătură cu reducerea volumului de emisiuni în limba română în cadrul filialelor Audiovizualului public din Ucraina, fiind vorba de un proiect de lichidare a unor redacţii româneşti din Cernăuţi şi Ujgorod (regiunea Transcarpatia) care funcţionează de 50-60 de ani, dar şi despre lipsa de dorinţă de a deschide o redacţie românească în regiunea Odesa, notează Agenţia BucPress.

Într-o adresare către Preşedintele Consiliului Audiovizualului Public, Zurab Alasania, Filialele acestei structuri din Cernăuţi, Ujgorod şi Odesa şi Ombudsmanul Radei Supreme al Ucrainei (fiind înştiinţate şi instituţiile diplomatice româneşti acreditate în Ucraina), ONG-uri reunite în cadrul Consiliului Naţional al Românilor din Ucraina şi partenerii acestora, acuză intenţiile de reducere a numărului de jurnalişti români la filialele Audiovizualului public din Cernăuţi şi Ujgorod, prin angajarea de jurnalişti ucraineni, care nu posedă româna sau o posedă foarte rău.

„Audiovizualul public  propune o nouă grilă de emisiuni, cu ştiri zilnice la Cernăuţi în limba minorităţilor naţionale (5 min.) şi 2 emisiuni televizate lunar (26 min.) cu subtitrare în limba de stat, linia de emisiuni radiofonice rămânând necunoscută. În Transcarpatia se preconizează o emisiune televizată în limba română, 26 min. o dată în lună. Oare cele 5 minute de ştiri corespund necesităţilor şi aspiraţiilor minorităţilor naţionale?”, se spune în adresare.

„Respectiva problemă se mai agravează şi prin reducerea neînţeleasă şi nemotivată a salariului jurnaliştilor, precum şi prin transferul acestora la un contract individual de muncă”, în timp ce bugetul Audiovizualului Public din Ucraina s-a dublat în 2020!

Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina atrage atenţia asupra faptului că etnicii români riscă să rămână atât fără presă tipărită (Kievul nu sprijină nici un ziar sau revistă în limba română), cât şi fără emisiuni la radio şi televiziune în limba română. „Pentru comparaţie, România (în conformitate cu Tratatul cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare între România şi Ucraina din 1997) finanţează 5 publicaţii în limba ucraineană şi sprijină funcţionarea redacţiilor în limba ucraineană în cadrul filialelor regionale şi centrale ale audiovizualului public”, se spune în Adresare. În acelaşi timp, conducerii Companiei Naţionale a Audiovizualului Public din Ucraina îi este solicitată stoparea acestor tendinţe negative, astfel încât să se „revină la  status quo şi să fie mărit volumul de difuzare a emisiunilor de calitate pentru comunitatea românească din Ucraina”.

„Sperăm ca vocea noastră să fie auzită.  Ne rezervăm dreptul de a ne adresa  conducerii Ucrainei, României, Republicii Moldova, ţărilor UE şi structurilor europene”, potrivit Adresării semnate de reprezentanţi ai mediului asociativ din regiunile Cernăuţi, Transcarpatia şi Odesa.

Agenţia BucPress publică în continuare textul Adresării:

 

 

Preşedintelui Consiliului Audiovizualului Public, Zurab Alasania

Membrilor Consiliului de Supraveghere al Audiovizualului Public

Filialei Asociaţiei Publice pe acţiuni „Compania Naţională Audiovizualul Public al Ucrainei” „Direcţia regională UA: BUCOVINA”

Filialei Asociaţiei Publice pe acţiuni „Compania Naţională Audiovizualul Public al Ucrainei” „Direcţia regională UA: TRANSCARPATIA”

Filialei Asociaţiei Publice pe acţiuni „Compania Naţională Audiovizualul Public al Ucrainei” „Direcţia regională UA: ODESA”

Ombudsmanului Radei Supreme a Ucrainei, L.L. Denisova

Copii: Consulatului General al României la Cernăuţi

Consulatului României la Solotvino / Slatina

Consulatului General al României la Odesa

Ambasadei României în Ucraina

 

 

ADRESARE

Subsemnaţii, reprezentanţii comunităţii româneşti din Ucraina - ONG-uri reunite în cadrul Consiliului Naţional al Românilor din Ucraina, uniune care întruneşte peste 20 de societăţi cultural-naţionale din regiunile Cernăuţi, Odesa şi Transcarpaţia, ne exprimăm profunda îngrijorare în legătură cu reducerea volumului de emisiuni în limba maternă în cadrul filialelor Societăţii Publice pe Acţiuni „Compania Naţională a Audiovizualului Public din Ucraina”. Din păcate, sub paravanul aşa-numitelor reforme au loc încălcări grave ale dreptului comunităţii româneşti privind accesul la informaţii în limba maternă.

Îngrijorarea noastră este motivată de următorii factori:

–       reducerea de emisiuni radiofonice şi televizate despre comunitatea naţională a românilor. În conformitate cu noua Concepţie a Audiovizualului Public pentru minorităţile naţionale, colaboratorii redacţiei, la instrucţiunile Kievului şi ale conducerii filialelor, deseori traduc în limba română emisiunile jurnaliştilor ucraineni. Astfel, sunt traduse subiecte despre localităţile care nu prezintă niciun interes şi nu au puncte de tangenţă cu activitatea cotidiană a comunităţii noastre. Faptul în cauză indică asupra denaturării esenţei şi a principiilor de funcţionare a redacţiilor în limba minorităţilor naţionale din partea conducerii filialelor Companiei Naţionale a Audiovizualului Public din Ucraina.

–       reducerea volumului de emisie la radio şi televiziune. Aplicarea „reformei” include pierderi semnificative ale volumului de difuzare, în comparaţie cu perioada premergătoare creării audiovizualului public din ţară – constatăm o degradare absolută şi o distanţare a filialelor de utilizatorii finali al acestor informaţii.

Din păcate, această tendinţă are continuitate, deoarece Audiovizualul public  propune o nouă grilă de emisiuni, cu ştiri zilnice la Cernăuţi în limba minorităţilor naţionale (5 min.) şi 2 emisiuni televizate lunar (26 min.) cu subtitrare în limba de stat, linia de emisiuni radiofonice rămânând necunoscută. În Transcarpatia se preconizează o emisiune televizată în limba română, 26 min. o dată în lună. Oare cele 5 minute de ştiri corespund necesităţilor şi aspiraţiilor minorităţilor naţionale?

Transcarpatienii şi bucovinenii vizionează emisiunile în limba maternă, cu speranţa de a vedea satul, oraşul sau meleagul lor în ansamblu, aşteaptă ştiri pe teme sociale şi economice ce au loc în comunităţile lor. De ce comunitatea naţională a românilor din Ucraina nu a fost anunţată despre faptul că – de facto - reforma audiovizualului public din ţară va reduce toate emisiunile în limba maternă la 5 minute de ştiri zilnice şi nici nu se ştie ce conţinut vor avea acestea? În opinia noastră, volumul de emisie a programelor pentru comunitatea românească din Ucraina în cadrul noii structuri a Audiovizualului pentru Minorităţile Naţionale nu corespunde nevoilor comunităţii româneşti;

–       intenţiile de reducere a numărului de jurnalişti la filialele din Cernăuţi şi Ujgorod, prin angajarea de jurnalişti ucraineni, care nu posedă româna sau o posedă foarte rău, în cadrul redacţiei emisiuni în limba română. Oare corespunde aceasta noii Concepţii a Audiovizualului Public pentru Minorităţile Naţionale? Respectiva problemă se mai agravează şi prin reducerea neînţeleasă şi nemotivată a salariului jurnaliştilor, precum şi al transferului acestora la un contract individual de muncă, schimbarea funcţiilor ziariştilor, toate împreună perturbând şi mai mult funcţionarea normală a serviciilor publice de televiziunea şi radiodifuziune.

–       discutarea posibilităţii de reducere a întregului colectiv al redacţiei emisiuni în limba română din Ujgorod şi a lipsei de emisiuni în limba română pentru populaţia vorbitoare de limba română din regiunea Odesa, indiferent de identificarea etnică a acesteia.

–       eliminarea emisiunii în limba română realizată în direct la filiala UA: BUCOVINA, ce avea cotă mare de audienţă în teritoriile locuite compact de comunitatea românească.

 

Ucraina trebuie să garanteze drepturile comunităţii româneşti privind accesul la surse de informare în limba maternă şi la păstrarea identităţii culturale. Compania Naţională a Audiovizualului Public din Ucraina ar trebui să ia în considerare acest rol, în contextul lipsei finanţării presei scrise în limba română din partea statului ucrainean. În aceste condiţii, comunitatea românească riscă să rămână atât fără presă tipărită, cât şi fără emisiuni la radio şi televiziune în limba română. Pentru comparaţie, România (în conformitate cu Tratatul cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare între România şi Ucraina din 1997) finanţează 5 publicaţii în limba ucraineană şi sprijină funcţionarea redacţiilor în limba ucraineană în cadrul filialelor regionale şi centrale ale audiovizualului public.

De facto, redacţiile româneşti  din cadrul filialelor Companiei Naţionale a Audiovizualului Public din Ucraina, care au o istorie de 50 -60 de ani, riscă  să dispară.  Potrivit Concepţiei Audiovizualului pentru Minorităţile Naţionale, jurnaliştii de limbă română  sunt subordonaţi Biroului de producere al contentului regional, idee care a fost condamnată  de comunitatea românească în 2018. La acea vreme, comunitatea românească a propus Companiei Naţionale a Audiovizualului public din Ucraina, în formă verbală şi scrisă, crearea de noi structuri (birouri, secţii, departamente, consilii, etc.) doar pe lângă redacţiile existente. Din păcate, la elaborarea  noii Concepţii nu s-a realizat o consultare cu  reprezentanţii minorităţilor naţionale şi opinia noastră a fost complet ignorată.

Pe de altă parte, observăm că în 2020, odată cu creşterea bugetului alocat Companiei Naţionale a Audiovizualului Public din Ucraina, salariul jurnaliştilor este redus, iar redacţiile în limba română sunt lichidate. Aceasta se întâmplă în ciuda faptului că după cea rusă, minoritatea românească reprezintă  a doua minoritate lingvistică din Ucraina.  Reamintim că în conformitate cu art. 22 din Constituţia Ucrainei, „conţinutul şi sfera de aplicare a drepturilor şi libertăţilor existente nu trebuie restrânse”, iar art. 24 afirmă că „cetăţenii au drepturi şi libertăţi constituţionale egale şi sunt egali în faţa legii. Nu pot exista privilegii sau restricţii cu privire la rasă, culoare, convingeri politice, religioase şi de altă natură, sex,  apartenenţă etnică şi socială, stare materială, locul de reşedinţă, caracteristici lingvistice sau de altă natură”.

În acest sens, solicităm conducerii Companiei Naţionale a Audiovizualului Public din Ucraina  să stopeze  aceste tendinţe negative, să se revină la  status quo şi să fie mărit volumul de difuzare a emisiunilor de calitate pentru comunitatea românească din Ucraina. În acelaşi timp, este  necesar  să fie implicaţi mai mulţi jurnalişti la crearea unor asemenea emisiuni şi să fie majorată finanţarea pentru aceste structuri media. Solicităm revizuirea Concepţiei privind Audiovizualul Public, cu accent pe interesele şi priorităţile comunităţii româneşti şi nu pe presupunerile – uneori neprofesioniste – ale administratorilor de filiale sau ale conducerii Companiei Naţionale a Audiovizualului Public din Ucraina.

Solicităm, în caz de necesitate, substituirea celor responsabili de iniţierea acestor schimbări care afectează interesele comunităţii româneşti din Ucraina. Amintim că comunitatea românească din Ucraina se pronunţă în favoarea  consolidării securităţii spaţiului informaţional din Ucraina,  dar concomitent cu păstrarea şi dezvoltarea limbilor  minorităţilor naţionale. Noi, cetăţeni ai Ucrainei de etnie română, în calitate de contribuabili, trebuie să avem aceleaşi drepturi de care beneficiază etnicii ucraineni. Sperăm ca vocea noastră să fie auzită.  Ne rezervăm dreptul de a ne adresa  conducerii Ucrainei, României, Republicii Moldova, ţărilor UE şi structurilor europene.

Cu stimă,

membrii Consiliului Naţional al Românilor din Ucraina

 

Vasile Tărâţeanu, membru de onoare al Academiei Române, preşedintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”

Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, directorul Editurii „Alexandru cel Bun” din Cernăuţi

Vasile Rauţ, preşedintele Societăţii „Golgota” a românilor din Ucraina

Nicolae Şapcă, vice-preşedintele Societăţii pentru Cultura şi literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”

Ion Vieru, Liga tineretului român „Junimea” din regiunea Cernăuţi

Mirela Amarie, Centrul Media BucPress – asociaţia jurnaliştilor români din Ucraina

Victor Popescu, membru-fondator al Asociaţiei „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa

Vasile Ţiple, preşedintele Asociaţiei Tinerilor Români din Transcarpatia

Elena Piligaci, preşedintele  Asociaţiei Cadrelor Didactice de Etnie Română din regiunea Cernăuţi

Ştefan Broască, vice-preşedintele Asociaţiei ştiinţifico-pedagogice „Aron Pumnul” din Ucraina

Ilie T. Zegrea, preşedintele Societăţii Scriitorilor Români din Cernăuţi

Ana-Cristina Mihaesi, secretar-responsabil al Fundaţiei de Binefacere „Casa Limbii Române” din Cernăuţi

Aurica Bojescu, secretar executiv al Centrului Bucovinean Independent de Cercetări Actuale

Natalia Balan, Societatea Bibliotecarilor Bucovineni

Mihai Mecineanu, preşedintele Asociaţiei Cadrelor Didactice de Etnie Română din regiunea Odesa

Similare
RECOMANDĂRI