Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:

„România în fiecare zi”. Andrei Şaguna, militantul pentru drepturile ortodocşilor şi ale românilor din Transilvania

Andrei Şaguna, născut la. 20 decembrie 1808 la Miskolc, Imperiul Austriac, a fost un mitropolit ortodox al Transilvaniei, militant pentru drepturile ortodocşilor şi ale românilor din Transilvania, fondator al Gimnaziului Românesc din Braşov (1851), membru de onoare al Academiei Române.

Naum Şaguna, tatăl lui Andrei Şaguna, a trecut în 1814 la catolicism. În 1817 Anastasiu (numele de botez a lui Andrei) a început şcoala la Miskolc. În 1826 a terminat gimnaziul catolic la călugării piarişti din Pesta.

Între 1826-1829 a studiat filozofia şi dreptul la Univesitatea din Pesta. În 1829 pleacă la Vârşeţ, unde urmează teologia. La 24 octombrie 1833 se călugăreşte şi ia numele de Andrei intrând in Ordinul Sfântul Vasile. La 15/27 iunie 1846 este numit vicar general la Sibiu. Un aspect controversat al biografiei sale a fost predarea Ecaterinei Varga, luptătoare maghiară pentru drepturile românilor transilvăneni, autorităţilor imperiale absolutiste în ianuarie

În ziua de 2 februarie 1834 în biserica catedrală din Carloviţ a fost înaintat diacon viitorul mitropolit Andrei Şaguna. Atunci el a spus: „Pe românii transilvăneni, din adâncul lor somn (vreau) să-i trezesc şi cu voia către tot ce e adevărat, plăcut şi drept să-i îndrumez”.

Pe 2 decembrie 1847 în Biserica Între Români din Turda a fost ales episcop al Bisericii Ortodoxe. Este hirotonit episcop pe 18 aprilie 1848, de Duminica Tomei, la Carloviţ de către episcopul sârb Iosif Raiacici. Atunci a spus: "Se cere de la mine ca, prin ocârmuirea mea, să se pună în lucrare reînvierea diecezei noastre transilvane, şi reînvierea aceasta să corespundă trebuinţei Bisericii, mântuirii poporului şi spiritului timpului."[

La 3/15 mai 1848 prezidează, împreună cu episcopul greco-catolic Ioan Lemeni, Adunarea de la Blaj. În fruntea unei delegaţii, duce petiţia de la Blaj la Viena, împăratului Franz Joseph. În 16/28 decembrie 1848 a organizat o adunare la Sibiu de unde trimite o nouă petiţie împăratului austriac. Ideea unităţii românilor este conţinută în „Memoriul” naţiunii române din Marele Principat al Transilvaniei, din Banat, din părţile vecine ale Ungariei şi din Bucovina, prezentat tot împăratului. La 12 martie 1850 a organizat la Sibiu un congres bisericesc la care a participat şi Avram Iancu.

Angajamentul lui Şaguna luat la Carloviţ începe să prindă viaţă. La 27 august 1850 s-a deschis la Sibiu o tipografie eparhială întemeiată pe banii lui Şaguna.

Aici se tipăresc abecedare, cărţi şi istorioare biblice. La 1 ianuarie 1853 întemeiază Telegraful Român, singurul ziar românesc cu apariţie neîntreruptă până astăzi. Începând cu anul 1855 Şaguna reorganizează învăţământul teologic din Sibiu sub forma unui institut de teologie şi pedagogie şi care, astăzi, îi poartă numele de Seminarul Andreian.

Începând cu anul 1854, a organizat peste 800 de şcoli primare confesionale. Tot sub îndrumarea sa au fost întemeiate gimnaziile ortodoxe din Braşov şi Brad. Gimnaziul de la Braşov, inaugurat în 1850, este una dintre cele mai vechi şcoli superioare româneşti, astăzi purtând numele mitropolitului: Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”.

Să nu uităm să iubim România în fiecare zi. Acest proiect este realizat cu sprijinul Guvernului României, prin intermediul Departamentului pentru Relaţia cu Republica Moldova.
Similare
RECOMANDĂRI