România: BERD prognozează o creştere economică de 6% în 2021, dublu faţă de cifra estimată anul trecut

Potrivit analizei, cele trei ţări din Sud-Estul Uniunii Europene (Bulgaria, Grecia, România) au fost toate grav afectate de criza Covid-19 în 2020, înregistrând o contracţie medie de 5,2 %, cea mai slabă performanţă dintre toate regiunile BERD. Prăbuşirea globală a turismului a avut un impact deosebit de dăunător asupra Greciei, dar şi (într-o măsură mai mică) asupra Bulgariei. Pachete fiscale puternice au contribuit la atenuarea în mare parte a celor mai grave efecte ale crizei asupra gospodăriilor şi întreprinderilor, iar perspectivele unei finanţări importante a UE pentru redresare în anii următori stimulează încrederea. O redresare este în curs de desfăşurare în toate cele trei ţări, în special în România, iar în 2021 se estimează o creştere globală de 5,2 %, cu o creştere suplimentară de 5 % în 2022 în regiune.

Cu toate acestea, rămân incertitudini majore în ceea ce priveşte traiectoria viitoare pandemiei şi al vaccinărilor şi impactul acestora asupra unor sectoare vitale precum turismul.

Datele din raport indică că România a trecut peste criza Covid-19 mai bine decât se preconiza iniţial, întrucât PIB-ul a scăzut cu 3,9 la sută în 2020. În general, consumul privat a avut cea mai abruptă scădere în 2020, de 4,9 la sută, în timp ce investiţiile solide şi îmbunătăţirea exporturilor nete au avut contribuţii pozitive la creştere.

În ultimele două trimestre, economia s-a expandat într-un ritm viguros, întrucât măsurile de restricţie au avut un impact limitat asupra activităţii economice. În primul trimestru din 2021, PIB-ul a atins nivelurile anterioare pandemiei în termeni ajustaţi, ceea ce indică un impuls puternic pentru redresarea pe termen scurt, determinată de cererea internă. Pe plan extern, exporturile de bunuri s-au redresat deja la sfârşitul anului 2020, dar impulsul a slăbit în primul trimestru din 2021, reflectând cel mai probabil deficitul de aprovizionare în sectorul manufacturier, în timp ce exporturile de servicii au revenit la nivelurile pre-pandemice în primul trimestru.

Pe partea fiscală, deficitul structural ridicat şi măsurile de sprijin de aproximativ 4,5 la sută din PIB au condus la o deteriorare semnificativă a soldului bugetar la -9,2% din PIB în 2020 şi o creştere a datoriei publice la 47% din PIB.

Şomajul rămâne moderat, la 5,7 la sută în aprilie 2021, faţă de 3,9 la sută la sfârşitul anului 2019. Presiunile inflaţioniste au crescut la începutul anului 2021 din cauza liberalizării pieţei energiei electrice şi a redresării preţurilor globale la energie, inflaţia ajungând la 3,8 la sută în mai 2021.

În general, se preconizează că ritmul actual al economiei va conduce la o creştere a PIB de 6% în 2021. În 2022, Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă ar trebui să înceapă să stimuleze în special investiţiile, în timp ce consumul privat şi îmbunătăţirea treptată a exporturilor nete s-ar putea traduce printr-o creştere de până la 5 %. Principalele riscuri de înrăutăţire a previziunilor sunt legate de evoluţia pandemiei.

În România, BERD se concentrează pe finanţarea infrastructurii, în special în regiuni, pe stimularea productivităţii sectorului privat şi pe dezvoltarea în continuare a sectorului financiar şi a pieţelor de capital. Până în prezent, BERD a desfăşurat 468 de proiecte şi a făcut investiţii de 9 miliarde de euro.