Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
România, de 15 ani în Uniunea Europeană
În 1 ianuarie 2022, s-au împlinit 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. Momentul istoric a sigilat practic despărţirea ţării de perioada comunistă şi a marcat aderarea la cel mai puternic proiect politico-economic. Potrivit unui studiu realizat de doctorul în istorie, Anatol Ţăranu, România a beneficiat de la Uniunea Europeană de peste 66 de miliarde de euro pentru proiecte de dezvoltare. Analiştii politici o spun răspicat: este un exemplu demn de urmat şi pentru Republica Moldova, iar guvernul de la Chişinău trebuie să dea dovadă de perseverenţă.
Potrivit datelor Ministerului de Finanţe de la Bucureşti, Uniunea Europeană a oferit României 66,2 miliarde de euro, în timp ce România a cotizat la bugetul Uniunii Europene cu doar 22,8 miliarde de euro. În acelaşi timp, România a încheiat anul 2020 cu un record, reuşind să obţină aproape 80 de miliarde de euro la negocierile privind fondul de redresare Next Generation EU, fonduri care vor putea fi utilizate în perioada 2021-2027. În total, în 2027, la aniversarea a 20 ani de la aderarea la UE, România va beneficia pentru dezvoltare de cel puţin 146 de miliarde de euro din fonduri comunitare.
ION TĂBÎRŢĂ, comentator politic: „Beneficiile aderării statului România la UE pe lângă cele social economice care sunt evidente în cifrele creşterii economice, creştere nivelului de trai al populaţiei. Însă mai avem şi aici, cel mai important dacă să vorbim despre perspectiva de dezvoltare a României şi anume consolidarea instituţională. Consolidarea instituţiilor statului care au început, în sfârşit, să funcţioneze”.
În 15 ani de apartenenţă la UE, România a urcat permanent în topul nivelului de trai. În 2008, un cetăţean român îşi permitea mai puţin de jumătate din consumul unui european, iar astăzi România s-a ridicat la 70% din valoarea medie şi a părăsit "podiumul sărăciei". Datele Eurostat arată că nivelul de trai al românilor l-a depăşit pe cel al bulgarilor situat la nivelul de 56% din media europeană.
În ceea ce priveşte venitul mediu net în România, el a depăşit suma de 700 de euro. Astăzi PIB-ul României a ajuns la 220 de miliarde de euro faţă de aproximativ 98 de miliarde de euro în anul 2005.
Spre deosebire de România, curba dezvoltării Republicii Moldova a cunoscut o cu totul altă traiectorie - a subdezvoltării şi stagnării. În toţi aceşti ani, economia Republicii Moldova a regresat sau a înregistrat avansări lente. Economia nu a reuşit să recupereze declinul din anii 90. Astăzi PIB-ul Republicii Moldova reprezintă puţin peste 75% din nivelul anului 1990, fapt ce vorbeşte cel mai elocvent despre starea de subdezvoltare economică a statului.
În 1999, Republica Moldova avea şansa să fie inclusă pe lista potenţialilor candidaţi la aderare la Uniunea Europeană, însă la Chişinău a izbucnit criza guvernamentală provocată de comunişti şi cei din Partidul Popular Creştin Democrat. Experţii spun că a fost ratată o şansă unică de dezvoltare.
ANATOL ŢĂRANU , doctor în Istorie: „Republica Moldova, neasumându-şi identitatea istorică românească, încremenită în identitatea de origine colonială a unei gubernii ruseşti sau a fostei republici sovietice unionale, ratează calea cea mai scurtă de identificare a sa cu identitatea europeană, rămânând în zona pretenţiilor de civilizaţie şi geopolitice eurasiatice...”.
ION TĂBÎRŢĂ, comentator politic: „Noi abia acum, după ce avem un partid democratic la guvernare suntem la perioada începutului unei construcţii democratice de tip instituţional al statului Republica Moldova, care România era la începutul anilor 2000, asta cu condiţia dacă actuala conducere a Republicii Moldova ca da dovadă de perseverenţă, voinţă politică şi integritate ca în sfârşit să facă reforme democartice”.
Condiţiile economice precare au făcut ca, în 30 de ani, Republica Moldova, să piardă peste milion de cetăţeni, nevoiţi să plece la muncă peste hotare. Dacă la începutul anului 1991, pe malul drept al râului Nistru locuiau puţin peste 3,6 milioane de oameni, la începutul lui 2021 populaţia s-a redus până la circa 2,6 milioane de oameni.
ION TĂBÎRŢĂ, comentator politic: „Beneficiile aderării statului România la UE pe lângă cele social economice care sunt evidente în cifrele creşterii economice, creştere nivelului de trai al populaţiei. Însă mai avem şi aici, cel mai important dacă să vorbim despre perspectiva de dezvoltare a României şi anume consolidarea instituţională. Consolidarea instituţiilor statului care au început, în sfârşit, să funcţioneze”.
În 15 ani de apartenenţă la UE, România a urcat permanent în topul nivelului de trai. În 2008, un cetăţean român îşi permitea mai puţin de jumătate din consumul unui european, iar astăzi România s-a ridicat la 70% din valoarea medie şi a părăsit "podiumul sărăciei". Datele Eurostat arată că nivelul de trai al românilor l-a depăşit pe cel al bulgarilor situat la nivelul de 56% din media europeană.
În ceea ce priveşte venitul mediu net în România, el a depăşit suma de 700 de euro. Astăzi PIB-ul României a ajuns la 220 de miliarde de euro faţă de aproximativ 98 de miliarde de euro în anul 2005.
Spre deosebire de România, curba dezvoltării Republicii Moldova a cunoscut o cu totul altă traiectorie - a subdezvoltării şi stagnării. În toţi aceşti ani, economia Republicii Moldova a regresat sau a înregistrat avansări lente. Economia nu a reuşit să recupereze declinul din anii 90. Astăzi PIB-ul Republicii Moldova reprezintă puţin peste 75% din nivelul anului 1990, fapt ce vorbeşte cel mai elocvent despre starea de subdezvoltare economică a statului.
În 1999, Republica Moldova avea şansa să fie inclusă pe lista potenţialilor candidaţi la aderare la Uniunea Europeană, însă la Chişinău a izbucnit criza guvernamentală provocată de comunişti şi cei din Partidul Popular Creştin Democrat. Experţii spun că a fost ratată o şansă unică de dezvoltare.
ANATOL ŢĂRANU , doctor în Istorie: „Republica Moldova, neasumându-şi identitatea istorică românească, încremenită în identitatea de origine colonială a unei gubernii ruseşti sau a fostei republici sovietice unionale, ratează calea cea mai scurtă de identificare a sa cu identitatea europeană, rămânând în zona pretenţiilor de civilizaţie şi geopolitice eurasiatice...”.
ION TĂBÎRŢĂ, comentator politic: „Noi abia acum, după ce avem un partid democratic la guvernare suntem la perioada începutului unei construcţii democratice de tip instituţional al statului Republica Moldova, care România era la începutul anilor 2000, asta cu condiţia dacă actuala conducere a Republicii Moldova ca da dovadă de perseverenţă, voinţă politică şi integritate ca în sfârşit să facă reforme democartice”.
Condiţiile economice precare au făcut ca, în 30 de ani, Republica Moldova, să piardă peste milion de cetăţeni, nevoiţi să plece la muncă peste hotare. Dacă la începutul anului 1991, pe malul drept al râului Nistru locuiau puţin peste 3,6 milioane de oameni, la începutul lui 2021 populaţia s-a redus până la circa 2,6 milioane de oameni.
