România împlineşte astăzi 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, perioadă în care a beneficiat de peste 66 de miliarde de euro

România aniversează un deceniu şi jumătate de la aderarea la Uniunea Europeană cu un sentiment majoritar de sprijin cetăţenesc pentru această apartenenţă, cea mai mare parte a măsurătorilor sociologice din ultimii 15 ani înregistrând, de cele mai multe ori, o susţinere de peste 50%.

Acest nivel de susţinere este datorat în mod incontestabil beneficiilor concrete de care România şi cetăţenii săi s-au bucurat în aceşti 15 ani: de la apartenenţa la cea mai mare piaţă comună din lume la dreptul de liberă circulaţie al persoanelor şi până la beneficiile economice de peste 66 de miliarde de euro intrate în ţara noastră prin intermediul fondurilor europene, cu încă 80 de miliarde de euro care sunt alocate României în acest deceniu.

Într-o scurtă cronologie, relaţiile dintre România şi Uniunea Europeană au debutat la 1 februarie 1993, România semnează Acordul European, ce instituie o asociere între România, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi statele lor membre, pe de altă parte, document care a intrat în vigoare la 1 februarie 1995.

Cererea de aderare la Uniunea Europeană a fost depusă de către România în anul 1995. În 1999, liderii din Consiliul European, reuniţi Helsinki, au aprobat deschiderea negocierilor cu o parte dintre statele membre care înaintaseră deja cererea de aderare, printre acestea aflându-se şi România. Negocierile au fost deschise în anul 2000 şi au durat până la finele anului 2004, când reuniunea Consiliului European a marcat finalizarea negocierilor.

România a semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană la 25 aprilie, în cadrul unei ceremonii oficiale, desfăşurate la Abaţia de Neumunster din Luxemburg.

România a deţinut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa preşedinţie la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aştepta a fi marcat de ieşirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European şi debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituţiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual, de primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, şi adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024”.

La finalul acestei preşedinţii, liderii europeni au aprobat Agenda Strategică pentru următorii cinci ani a fost adoptată, în conţinutul căreia Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis şi ceilalţi lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viaţă european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”. Anterior, la 9 mai 2019, cu ocazia primului summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron şi ceilalţi lideri europeni au dat naştere ”Spiritului de la Sibiu”. 

România la 15 ani de UE: Peste 66 de miliarde de euro din fonduri europene au intrat în ţara noastră De asemenea, până la 31 iulie anul acesta, ţara noastră a beneficiat de nu mai puţin de 66 de miliarde de euro din fonduri europene.

Potrivit balanţei financiare nete, evoluţia fluxurilor financiare dintre România şi Uniunea Europeană arată că ţara noastră a primit 66,2 miliarde de euro, în timp ce a cotizat la bugetul Uniunii Europene cu 22,8 miliarde de euro.

România a primit 66,2 miliarde de euro de la Comisia Europeană şi a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 22,8 miliarde de euro, în perioada 1 ianuarie 2007 – 31 iulie 2021, conform datelor furnizate de Ministerul Finanţelor Publice. Astfel, după 15 ani de apartenenţă, România înregistrează un sold pozitiv de 43,39 de miliarde de euro, fonduri europene primite de ţara noastră peste banii cu care a contribuit la bugetul UE. România la 15 ani de UE: Furnizor şi receptor de solidaritate europeană

În 2020, Uniunea Europeană, şi implicit şi România, s-au confruntat cu cea mai gravă criză de la înfiinţarea sa, pandemia de COVID-19 şi consecinţele sale economice fără precedent. În lupta şi eforturile comune pentru combaterea efectelor acestei crize sanitare şi economică, România beneficiază deja peste 1,5 miliarde de euro bani europeni pentru salvarea IMM-urilor, pentru şomajul tehnic al lucrătorilor şi pentru achiziţia de echipamente medicale de protecţie.

De asemenea, măsuri precum flexibilizarea utilizării fondurilor europene pentru a face faţă efectelor acestei pandemii, suspendarea regulilor bugetare şi înlesnirea procedurilor pentru acordarea de ajutoare de stat au fost adoptate de instituţiile UE în beneficiul statelor membre, ele fiind aprobate şi în baza propunerilor României.

Ca dovadă a angajamentului său european, România a fost primul stat membru care găzduieşte rezerva strategică medicală a Uniunii Europene care este deja utilizată în lupta împotriva epidemiei cu noul coronavirus. Totodată, în spiritul solidarităţii europene, România s-a numărat printre statele membre care au trimis echipe de medici şi personal medical în sprijinul Italiei, ţara din UE cea mai afectată de efectele îmbolnăvirilor cu COVID-19.

În acelaşi spirit, prin intermediul României, Uniunea Europeană a fost primul actor global care a trimis peste 200.000 de vaccin anti-COVID-19 către Republica Moldova, într-o dovadă a angajamentului Bucureştiului şi Bruxellesului pentru parcursul european al acestei ţări. Dozele donate fac parte din cota de ţară care a revenit României în baza negocierilor făcute de Comisia Europeană cu giganţii farmaceutici, milioane de doze de ser anti-COVID-19 fiind deja livrate şi administrate în România pentru a pune capăt pandemiei.

2021, cel de-al doilea an pandemic, a fost anul în care România a resimţit din plin sprijinul şi solidaritatea din partea Uniunii Europene. Nouă state membre au oferit asistenţă României prin intermediul Mecanismului de Protecţie Civilă al Uniunii Europene, iar alte două state non-UE au venit în sprijinul României, confruntată cu o recrudescenţă a cazurilor de COVID-19. 

Cele 11 ţări sunt: Austria, Danemarca, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Polonia, Slovacia, Ungaria, Serbia şi Republica Moldova, iar sprijinul a constat în furnizarea de medicamente pentru tratament, concentratoare de oxigen, teste COVID-19, echipe de medici de specialitate trimise în România şi preluarea de pacienţi într-unele din ţările menţionate. 

România la 15 ani de UE: Doi români în funcţii cheie, iar Bucureştiul găzduieşte în premieră o structură europeană

În anul 2020, România a repurtat două succese diplomatice de maximă importanţă la nivelul Uniunii Europene, după ce în 2019 Laura Codruţa Kovesi a devenit primul procuror-şef din istoria UE. Mai întâi, în octombrie 2020, Cosmin Boiangiu, reprezentantul permanent adjunct al României pe lângă Uniunea Europeană, a fost numit director executiv al Autorităţii Europene a Muncii. Ulterior, în decembrie anul trecut, Bucureştiul a obţinut găzduirea viitorului Centru european de competenţe în domeniul securităţii cibernetice, România urmând să găzduiască în premieră, pe teritoriul său, o structură europeană, conform unei decizii luate la nivelul Consiliului Uniunii Europene.

România la 15 ani de UE: Un PIB mai mult decât dublu, plus perspectiva celor 80 de miliarde de euro

România a încheiat anul 2020 cu un record, reuşind să obţină aproape 80 de miliarde de euro la negocierile referitoare la fondul de redresare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro şi privitoare la Cadrul Financiar Multianul 2021-2027, fonduri care vor putea fi utilizate pe parcursul anilor 2021-2026 în cazul NGEU şi până în 2027 în privinţa CFM.

România poate beneficia de aproape 80 de miliarde de euro până la finalul acestui deceniu, care sunt distribuite astfel 29,2 miliarde din Mecanismul de redresare şi rezilienţă (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) şi 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziţie Justă (reprezentând 11,09%).

România a încheiat 2021 cu un PNRR de 29,2 miliarde de euro aprobat de către Comisia Europeană şi Consiliul Uniunii Europene, iar prima tranşă de prefinanţare de 1,8 miliarde de euro a fost transferată ţării noastre, o a doua tranşă fiind aşteptată la începutul lunii ianuarie. Tot din perspectivă economică, PIB-ul României a ajuns la aproape 220 de miliarde de euro în prezent faţă de aproximativ 98 de miliarde de euro în anul 2005.