România şi Statele Unite marchează zece ani de la adoptarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic şi de la semnarea Acordului privind sistemul antirachetă

Documentele au fost adoptate în cadrul unei vizite pe care preşedintele de atunci al României, Traian Băsescu, a efectuat-o la Washington, la invitaţia omologului american, Barack Obama. Declaraţia comună adoptată de cei doi preşedinţi la Casa Albă a fost urmată de semnarea Acordului privind sistemul antirachetă, la sediul Departamentului de Stat, de către secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, şi ministrul de externe român, Teodor Baconschi, scrie Calea Europeană.

“România şi Statele Unite ale Americii împărtăşesc o istorie comună de legături strânse între popoarele noastre, un angajament către democraţie, o relaţie strategică durabilă, precum şi voinţa de a răspunde provocărilor şi ameninţărilor comune. Legături puternice şi profunde leagă popoarele României şi Statelor Unite prin relaţii culturale, economice şi ştiinţifice. Acest Parteneriat Strategic reflectă cooperarea excelentă şi în extindere între ţările noastre pentru promovarea securităţii, democraţiei, oportunităţilor oferite de economia de piaţă şi a schimburilor culturale”, se arată în primul paragraf al Declaraţiei Comune adoptate.

Semnate la două zile distanţă de când SUA marcau, în 2011, comemorarea unui deceniu de la atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, contextul aniversar de astăzi este la fel de important din punct de vedere simbolic. Statele Unite au comemorat sâmbătă, 11 septembrie, împlinirea a douăzeci de ani de la atacurile teroriste, marcând totodată şi încheierea celui mai lung război al Americii – cel din Afganistan -, prin retragerea americană şi aliată de luna trecută. În ce priveşte România, marcăm două decenii de când România s-a comportat ca membru de facto al NATO.

După 11 septembrie 2001, România a acordat un sprijin semnificativ coaliţiei internaţionale conduse de SUA împotriva terorismului, concretizat în susţinerea operaţiunilor din Afganistan şi Irak, precum şi în intensificarea colaborării bilaterale în acţiuni specifice de combatere a terorismului.

Statutul României din prezent, de aliat statornic al NATO şi de partener de neclintit al SUA, a fost dobândit prin deciziile asumate la acel moment de răscruce, când Armata României a intrat alături de forţele americane şi euro-atlantice în Afganistan. La un an distanţă, în noiembrie 2002, la Praga, România era invitată să adere la NATO.

De departe, cooperarea pe plan politico-militar cu accent pe securitate este capitolul de excelenţă al Parteneriatului aniversat astăzi. Încă din 2006, un moment important în evoluţia relaţiei bilaterale româno-americane a fost reprezentat de intrarea în vigoare a Acordului privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României („Acordul de acces”), iar anul 2011 avea să marcheze cele mai importante borne ale Parteneriatului Strategic România-SUA: adoptarea, la 13 septembrie 2011, a Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii şi semnarea acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite.

Acest acord din urmă s-a materializat la 12 mai 2016, când a avut loc ceremonia dedicată certificării capacităţii operaţionale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) de la Baza Militară Deveselu.

În comunicatul final al summitului NATO de la Varşovia (iulie 2016) se anunţă preluarea controlului şi trecerea sub comanda NATO a facilităţii de la Deveselu. Totodată, în urma integrării în sistemul de apărare antirachetă a NATO a facilităţii Aegis Ashore din România, a fost declarată capacitatea operaţională iniţială a sistemului antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice.

În cei douăzeci şi trei de ani de parteneriat strategic, România a fost vizitată de doi preşedinţi americani în trei rânduri – Bill Clinton în 1997, George W. Bush în 2002 şi în 2008 în cadrul summitului NATO -, însă Casa Albă a fost gazda tuturor preşedinţilor români post-decembrişti: Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu şi Klaus Iohannis.

Ulterior, preşedintele Traian Băsescu a fost primit la Washington de doi dintre omologii săi, George W. Bush în 2005 şi Barack Obama în 2011, prilej cu care a fost semnată şi Declaraţia Comună a Parteneriatului Strategic. Un moment special a avut însă loc în 1998, când preşedintele Emil Constantinescu a devenit primul lider român care s-a adresat Congresului Statelor Unite, reunit în sesiune comună.

În schimb, în deceniul scurs de la adoptarea Declaraţiei Comune, România nu a primit vizita unui preşedinte al SUA, a unui secretar de stat sau a unui şef al Pentagonului. Nivelul excelent de cooperare a fost însă materializat prin prezenţa la Bucureşti a importanţi lideri militari şi prin vizitele la Washington ale oficialilor români. Ultima vizită de mare calibru a unui lider politic american în capitala României a avut loc în mai 2014, când vicepreşedintele de atunci şi preşedintele de acum, Joe Biden, se afla în ţara noastră pentru a transmite mesaje cheie privind sprijinul Statelor Unite în combaterea corupţiei şi apărarea statului de drept.

Anii 2017, 2019 şi 2020 au cunoscut o dinamică accelerată pozitivă în cadrul acestui Parteneriat Strategic care pentru România semnifică unul dintre cele trei elemente cardinale ale politicii sale externe, alături de apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană.

La 9 iunie 2017, preşedintele Klaus Iohannis a devenit primul lider UE şi NATO din Europa Centrală şi de Est primit la Casa Albă de omologul american, Donald Trump, într-un moment important pentru viitorul relaţiei transatlantice în care liderul SUA şi-a afirmat, în premieră, angajamentul pentru articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă

La 11 iulie 2017, când România şi SUA aniversau două decenii de Parteneriat Strategic, Statele Unite au decis să ofere eligibilitate României în ce priveşte achiziţia de sisteme antirachetă Patriot, marcând o nouă etapă în procesul de modernizare a capabilităţilor militare ale României. Apoi, în septembrie 2020, România a recepţionat primul sistem de rachete Patriot, iar în 2022 ar urma să devină prima ţară din lume care va opera cea mai nouă versiune a acestui sistem de apărare antiaeriană.

La 19 august 2019, la Casa Albă, preşedinţii Donald Trump şi Klaus Iohannis au semnat o Declaraţie Comună, un document politic care a adus două noi elemente de noutate în relaţia bilaterală şi în contextul unei competiţii geopolitice globale: cooperarea în materie de 5G şi cooperarea pentru securitatea energetică comună, inclusiv prin cooperare în domeniul energiei nucleare civile.

În 2020, an în care România şi SUA au marcat 140 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice, au apărut şi gesturi majore de solidaritate. Confruntate cu pandemia de coronavirus, SUA şi România şi-au oferit sprijin reciproc.

Mai întâi, guvernul SUA a asigurat costurile unui transport aerian sub egida Strategic Airlift Capability din cadrul NATO, care au adus în România echipamente de protecţie esenţiale pentru personalul medical, achiziţionate de statul român din Coreea de Sud.

De asemenea, SUA au sprijinit obţinerea, de către România, a unui echipament de detecţie de tipul RT-PCR, printr-un program al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), finanţat de Statele Unite. Totodată, Departamentul de Stat a oferit un ajutor de 800.000 de dolari pentru România dedicat exclusiv luptei împotriva pandemiei cu noul coronavirus.

De cealaltă parte, România a trimis o echipa medicală militară în SUA pentru a oferi sprijin autorităţilor statului Alabama, în contextul măsurilor de combatere a pandemiei COVID-19.Echipa 15 medici şi specialişti CBRN din Ministerul Apărării Naţionale a desfăşurat, timp de două săptămâni, activităţi de asistenţă şi sprijin împreună cu medici şi personal medical din şase localităţi de pe teritoriul statului Alabama. Medicii şi specialiştii români cu expertiză în operaţiuni de decontaminare chimică şi biologică au participat la sesiuni comune de informare şi intervenţie în spitale, centre de tratament, facilităţi de îngrijire a persoanelor vârstnice, realizând în acelaşi timp un schimb important de evaluări cu reprezentanţi americani din sistemul de sănătate publică şi din cele mai mari spitale ale statului Alabama.

În acelaşi interval, noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării 2020-2024 defineşte ca obiectiv aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA, inclusiv prin creşterea prezenţei militare a SUA în România. O acţiune concretă în această direcţie este reprezentată de planurile Pentagonului pentru anul 2021, când Forţele Aeriene ale SUA au început să investească în modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, cea mai mare investiţie militară pregătită de SUA în Europa pentru anul în curs. Statele Unite şi-au asumat că vor investi anul acesta 130,5 milioane de dolari, dintr-un total de 152 de milioane de dolari alocate pentru acest obiectiv.

Toamna lui 2020 a fost şi momentul unui desant politico-diplomatic-militar al României la Washington. Pe parcursul unei singure luni – octombrie -, cele mai importante clădiri diplomatico-militare – Departamentul de Stat şi Pentagonul – i-au găzduit pe miniştrii români ai afacerilor externe şi apărării, în timp ce Departamentul Energiei a fost gazda ministrului român de resort.

Astfel, ministrul român al apărării Nicolae Ciucă şi secretarul american al apărării Mark Esper au semnat la 9 octombrie 2020 o foaie de parcurs privind cooperarea la nivelul apărării 2020-2030, prin care au decis consolidarea cooperării la Marea Neagră şi a rotaţiei forţelor SUA în România

În aceeaşi zi, România şi SUA au parafat, la Washington, un acord interguvernamental extinscare permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US. În acelaşi context, SUA au anunţat că vor investi, prin intermediul Iniţiativei celor Trei Mări, într-un proiect de conectare a Mării Baltice de Marea Neagră printr-o linie de cale ferată şi o autostradă Gdansk-Constanţa.

Desantul guvernamentul al României la acel moment, s-a încheiat printr-o vizită la Departamentul de Stat a ministrului afacerilor externe, Bogdan Aurescu, punctele principale ale vizitei fiind despre consolidarea investiţiilor SUA în Europa de Est, implicarea americană în exploatarea gazelor din Marea Neagră, primirea României în programul Visa Waiver sau aderarea ţării noastre la OCDE.

Dacă Parteneriatul Strategic dintre SUA şi România a fost lansat sub administraţiile democrate la Washington (Bill Clinton) şi de dreapta la Bucureşti (Emil Constantinescu), el a fost consolidat, prin documentele semnate la 13 septembrie 2011, tot sub stindardul unor administraţii democrate (Barack Obama) şi de dreapta (Traian Băsescu).

Marcarea a zece ani de la Declaraţia Comună şi de la acordul privind sistemul antirachetă are loc sub apanajul aceloraşi culori politice: o administraţie democrată la Washington (Joe Biden) şi una de dreapta la Bucureşti (Klaus Iohannis).

În 2021, noul preşedinte al Statelor Unite, Joe Biden, şi vicepreşedinte al SUA în anul de graţie 2011, a devenit primul lider de la Casa Albă care a participat, fie şi virtual, la summitul formatului de cooperare Bucureşti 9 – lansat de România şi Polonia pentru a reuni statele NATO de pe flancul estic al Alianţei.

Alături de interacţiunea cu preşedintele Klaus Iohannis de la summitul NATO din 14 iunie, prezenţa prin videoconferinţă a lui Joe Biden la summitul B9 rămâne până la acest moment cea mai importantă interacţiune politică la cel mai înalt nivel dintre România şi SUA în acest an, când ambele state marchează un deceniu de la semnarea celor două acorduri bilaterale importante.

Istoricul Parteneriatului Strategic România-SUA este disponibil aici.