România şi Ucraina cer creşterea prezenţei militare a SUA la Marea Neagră, „inclusiv o structură de comandă şi control”

Avertismentele simultane - că agresiunea Rusiei şi desfăşurarea de sisteme de rachete în Crimeea reprezintă o ameninţare largă pentru aliaţi - au venit prin intermediul unor scrisori trimise de ambasadorii celor două ţări către subcomisia Senatului SUA pentru Cooperare în Europa şi Securitate Regională, înainte de audierile de săptămâna trecută privind zona Mării Negre.

„Rusia a stabilit o zonă întinsă de excludere a accesului în Marea Neagră”, a scris ambasadoarea Ucrainei în SUA, Oksana Markarova, în scrisoarea ei de pe 29 octombrie, adăugând că Rusia foloseşte zona ca pe o rampă pentru operaţiunile sale din Siria. 

„Capacitatea NATO de a-şi apăra statele membre şi de a oferi posibilă asistenţă către ţările terţe (Ucraina şi Georgia) este grav afectată.”

„Creşterea militarizării în peninsula Crimeea pune în pericol nu numai ţările de la Marea Neagră, ci o regiune mult mai întinsă”, a mai precizat ambasadoarea. Ea spune că NATO trebuie să elaboreze planuri de răspuns comun în eventualitatea că Rusia declanşează un atac armat în Marea Neagră.

Potrivit Defense News, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a vizitat luna trecută aliatul NATO România şi ţările aspirante Ucraina şi Georgia, în cadrul unui turneu de reasigurare a aliaţilor şi de încurajare a cooperării la Marea Neagră. În cadrul turneului, care s-a încheiat la Bruxelles, la sediul NATO, nici Lloyd Austin, nici secretarul general NATO Jens Stoltenberg nu au dezvăluit planuri privind o creştere a prezenţei militare în marea Neagră.

„Nu există nicio schimbare a capabilităţilor noastre operaţionale sau a poziţiei de descurajare”, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Pentagonului, lt-col. Anton Semelroth. „Operăm în Marea Neagră şi în multe alte zone în întreaga regiune în baza planurilor obişnuite, ca parte a angajamentului nostru şi a reasigurării aliaţilor NATO şi a partenerilor noştri.”

Discuţiile au loc în contextul în care tensiunile dintre Moscova şi Occident au scăzut la cel mai jos nivel de la Războiul Rece, după anexarea de către Rusia în 2014 a peninsulei Crimeea de la Ucraina şi sprijinul pe care îl acordă insurgenţilor separatişti în estul Ucrainei.

Recomandările României

Pe lângă eforturile economice şi diplomatice, România afirmă că deja cheltuieşte trei miliarde de dolari pentru extinderea bazei aeriene de la Mihail Kogălniceanu, cu scopul de a putea găzdui mai multe trupe americane şi aliate.

Principala recomandare a României este ca aliaţii să creeze o strategie amănunţită pentru Marea Neagră, următoarea propunere fiind să transforme ţara noastră într-un hub pentru mari exerciţii comune, echipament militar şi noi trupe. În prezent, prezenţa avansată a NATO în regiune constă doar într-un cartier general în România.

„Descurajarea credibilă poate fi asigurată doar printr-o prezenţă solidă”, se arată în scrisoarea trimisă pe 26 octombrie de ambasadorul român în SUA, Andrei Muraru. „Creşterea prezenţei militare americane în România, în toate domeniile - pe uscat, în aer şi pe mare - inclusiv o structură SUA de comandă şi control.”

„Securizarea flancului estic al NATO într-o manieră unitară şi coerentă, de la Marea Baltică la Marea Neagră, prin implementarea unei singure Prezenţe Înaintate de-a lungul întregului flanc, care să asigure o apărare mai puternică şi să reducă vulnerabilităţile actuale cauzate de incontestabila lipsă de descurajare din regiunea Mării Negre”, se mai arată în scrisoare.

România a reiterat, de asemenea, sprijinul său pentru accederea Ucrainei şi Georgiei în NATO, lucru asupra căruia Rusia se împotriveşte puternic.

Recomandările Ucrainei

Pe lângă ajutorul american pentru ca Ucraina să-şi reconstruiască forţele navale, Kievul doreşte ca Washingtonul să sprijine prezenţa NATO în Marea Neagră, asemenea prezenţei înaintate a NATO în Marea Baltică.

NATO menţine patru grupe multinaţionale de dimensiunea unui batalion în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia.

O altă recomandare a Ucrainei este „intensificarea prezenţei navale prin rotaţie a NATO în Marea Neagră, pentru a proteja libertatea de navigaţie şi rutele comerciale”.

În condiţiile în care politica şi istoria complicată a zonei fac dificilă o abordare coordonată regional sau de NATO, unii experţi consideră că acţiunile Rusiei pot constitui o forţă de coagulare, dacă SUA preia iniţiativa. Turcia, aliat NATO, care domină Marea Neagră, a fost mereu reticentă faţă de o prezenţă militară occidentală şi întreţine legături apropiate şi complicate cu Rusia.

La audierile de săptămâna trecută pe tema Mării Negre, Ian Brzezinski, fost consilier pentru Europa şi NATO al secretarului de stat în timpul administraţiei George W. Bush, a sugerat că SUA poate forma o coaliţie regională de naţiuni, în ciuda reticenţei Turciei.

„Construiţi-o (coaliţia - n.r.), demonstraţi-i valoarea şi o să vedeţi cum vine Turcia să bată la uşă: Pot să particip şi eu? Şi uite-aşa, dintr-o dată, devine organizaţie NATO”, a spus el.

Brzezinski, alături de alţi experţi, a mai sugerat că structura ar putea include o celulă comună de informaţii, baterii de coastă şi forţe terestre sprijinite de o brigadă americană de luptă cu baza în România and Bulgaria.

Mişcările Rusiei

Pe de altă parte, Kremlinul este deranjat de acţiunile Occidentului în marea Neagră.

Pe 1 noiembrie, când preşedintele rus Vladimir Putin a accentuat necesitatea de întărire a apărării aeriene a ţării, el a arătat spre acţiunile militare ale NATO în apropierea graniţelor Rusiei.

Acestea includ scuturile americane antirachetă din Europa de Est şi misiunile tot mai frecvente ale navelor NATO în apropierea apelor teritoriale ruseşti, în Marea Neagră şi Marea Baltică.