Ţările UE au aprobat bugetul de 330 de miliarde de euro al politicii de coeziune pentru următorii 7 ani. România va putea atrage peste 28 de miliarde de euro din fondurile regionale

Ambasadorii la UE ai statelor membre au aprobat textele juridice ce reglementează fondurile, care reprezintă aproape o treime din bugetul pe şapte ani al UE, confirmând astfel acordul politic la care s-a ajuns cu Parlamentul European, informează CaleaEuropeană.ro.

“Politica de coeziune se află în centrul solidarităţii europene, deoarece oamenii pot simţi impactul său în cotidian. Regiunile, lucrătorii şi întreprinderile beneficiază de pe urma acesteia. Pachetul legislativ pentru noua perioadă de programare va sprijini redresarea UE, precum şi tranziţia verde şi cea digitală”, a declarat, în acest context, Nelson de Souza, ministrul portughez al planificării, a cărui ţară asigură preşedinţia Consiliului UE.

Pachetul de coeziune pentru perioada 2021-2027 prevede investiţii multianuale, majoritatea resurselor fiind concentrate pe ţările şi regiunile mai puţin dezvoltate, pentru a promova coeziunea socială, economică şi teritorială în întreaga UE. În contextul crizei actuale, acest lucru nu numai că va atenua efectele sociale şi economice pe termen lung ale pandemiei de COVID-19, ci va contribui şi la funcţionarea pieţei unice.

Amintim că din cele 79,94 miliarde de euro de care va putea beneficia România – Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă şi Cadrul Financiar Multianual – vor fi distribuite astfel: 30,44 miliarde din MRR (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) şi 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziţie Justă (reprezentând 11,09%).

Potrivit Consiliului UE, colegiuitorii au convenit asupra a cinci noi obiective de politică, care reflectă principalele priorităţi ale UE:

– o Europă mai competitivă şi mai inteligentă;

– o Europă mai verde, rezilientă, cu o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, care se îndreaptă către zero emisii de dioxid de carbon;

– o Europă mai conectată;

– o Europă mai socială şi mai favorabilă incluziunii, prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale;

– o Europă mai aproape de cetăţeni;

Proiectele finanţate din fonduri cuprind de la infrastructura de transport, spitale şi asistenţă medicală, energie curată, gestionarea apei, dezvoltare urbană durabilă, cercetare, inovare şi digitalizare, până la regimuri privind ocuparea forţei de muncă, incluziune socială, educaţie şi formare.

Noua legislaţie simplifică normele, reducând birocraţia şi asigurând cheltuirea mai eficientă a resurselor.

Este important faptul că aceasta a fost legată de semestrul european, un cadru pentru coordonarea politicilor economice, care duce la formularea de recomandări pentru reforme structurale la nivel naţional. Acest lucru va îndruma statele membre cu privire la modul optim de a investi banii din fonduri pentru a avea un impact mai puternic la nivel regional şi local.

În plus, accesul la resursele de coeziune este condiţionat de respectarea Cartei drepturilor fundamentale a UE şi a Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu handicap.

Proiectul de act legislativ prevede, de asemenea, o monitorizare eficace a pieţei achiziţiilor publice, precum şi o mai mare transparenţă, statele membre furnizând informaţii mai detaliate referitoare la destinatarii finanţării.

În ansamblu, aproximativ 30 % din fondurile structurale vor contribui la decarbonizarea economiei, fiecare tip de activitate de investiţii având un coeficient climatic specific. De asemenea, proiectele ar trebui să respecte principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”, în conformitate cu obiectivele de mediu ale UE.

În 2020, politica de coeziune s-a dovedit a fi esenţială pentru răspunsul imediat la pandemia de COVID-19. Prin modificarea normelor actuale, s-au pus rapid la dispoziţia statelor membre lichidităţi din alocările neutilizate, cu flexibilitatea de a fi cheltuite acolo unde era cea mai mare nevoie de ele. Pe baza acestei experienţe, a fost adăugată o nouă dispoziţie pentru utilizarea temporară a fondurilor ca răspuns la situaţii de urgenţă viitoare.

Se aşteaptă ca Parlamentul European să confirme acordul politic în luna martie. Deşi este foarte probabil ca proiectele de regulamente să intre în vigoare în iunie, în urma revizuirii de către experţii jurişti-lingvişti, alocările pentru statele membre vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2021.