Cercetătorii au găsit probabil răspunsul la una dintre cele mai arzătoare întrebări: originea conştiinţei umane se găseşte într-un loc neaşteptat
În urma a două studii publicate în revista de specialitate Cell a două echipe de cercetători americani de la Vanderbilt University Medical Center şi respectiv Utah University, emergenţa conştiinţei umane se datorează unui virus vechi ce şi-a găsit loc în codul genomului uman din creier.
Codul este încă activ în creier, unde are rolul extrem de important de a împacheta informaţia genetică şi a o circula între celulele nervoase în mici capsule care chiar arată a virusuri, scrie Live Science.
Aceste mici capsule de informaţie pot reprezenta elemente critice ale felului în care neuronii comunică şi se reorganizează în timp - sarcină care este necesară pentru gândirea complexă.
Este destul de des întâlnit ca ADN-ul virusurilor să facă parte din genomul uman. De fapt, conform unui studiu din 2016 publicat în revista Cell, 40 - 80% din totalul genomului uman provine de la invaziile virale.
Virusul este un parazit genetic. Îşi injectează ADN-ul în celulele gazdei şi le deturnează, folosindu-le în scopuri proprii - deseori acest lucru înseamnă crearea de alte virusuri. Câteodată, virusurile sunt utile pentru organism şi ajung să fie cooptate de acesta. Studiul din 2016 a arătat că genele virale par să aibă un rol important în sistemul imunitar şi în primele zile de dezvoltare a embrionului.
Noile lucrări merg chiar mai departe. Nu doar că un virus vechi este încă activ în celulele nervoase ale oamenilor (dar şi ale animalelor), dar se pare că funcţia lor este crucială în procesele de cogniţie complexă, iar fără acesta, inteligenţa dezvoltată nu ar fi putut apărea.
Atunci când o sinapsă este activată, gena virală cunoscută sub numele de Arc se trezeşte la viaţă, scriind instrucţiunile codului genetic în ARN. ARN-ul este agentul şi mesagerul ADN-ului, transportând informaţie în locurile în care este relevantă. Astfel, „pachetul” cu informaţie genetică se deplasează de la neuron la neuron, fiind încapsulată cu ajutorul unei membrane.
„Aceste procese stau la baza funcţiilor creierului, de la procesele clasice la cogniţie umană şi conceptul de sine”, au precizat cercetătorii de la Vanderbilt University Medical Center.
