Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
7 iunie, Ziua mondială a siguranţei alimentare (ONU)
Ziua mondială a siguranţei alimentare, adoptată de Adunarea Generală a ONU în decembrie 2018, a fost celebrată pentru prima dată la 7 iunie 2019, având ca temă "Siguranţa alimentară, treaba tuturor" (Food Safety, Everyone's Business).
În urma succesului de anul trecut, Ziua mondială a siguranţei alimentare 2020 consolidează apelul pentru întărirea angajamentului faţă de siguranţa alimentară făcut la Conferinţa ''Viitorul Siguranţei Alimentare'' de la Addis Ababa şi Forumul de la Geneva, în 2019 - notează site-ul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii - www.who.int.
Siguranţa alimentară presupune absenţa riscurilor alimentare care ar putea afecta sănătatea consumatorilor. Aceste riscuri pot fi de natură microbiologică, chimică sau fizică şi adesea nu pot fi observate cu ochiul liber. Bacteriile, virusurile sau reziduurile de pesticide sunt doar câteva exemple, notează pagina ww.un.org/en/events/foodsafetyday/.
Siguranţa alimentară deţine un rol esenţial în menţinerea hranei în starea adecvată la fiecare etapă din lanţul alimentar: de la producţie, recoltare, procesare, depozitare, distribuţie până la preparare şi consum. Siguranţa alimentară reprezintă o responsabilitate comună a guvernelor, producătorilor şi consumatorilor. Fiecare joacă un rol, de la fermă până la masă. Prin intermediul Zilei mondiale a siguranţei alimentare, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) îşi continuă eforturile pentru integrarea siguranţei alimentare în agenda publică şi pentru a reduce povara toxiinfecţiilor alimentare la nivel mondial. Astfel, OMS lansează următoarele apeluri la acţiune: 1. Asigură-te că e sigur! - Guvernele trebuie să asigure alimente sigure şi nutritive pentru toţi; 2. Cultivă-le în siguranţă! - Producătorii din agricultură şi sectorul alimentar trebuie să adopte bune practici; 3. Păstrează-le în siguranţă! - Operatorii trebuie să se asigure că mâncarea este sigură; 4. Mănâncă în siguranţă! - Toţi consumatorii au dreptul la mâncare sigură, sănătoasă şi nutritivă; 5. Uniţi-vă pentru siguranţă! - Siguranţa alimentară este o responsabilitate comună.
Cu o statistică de 600 de milioane de îmbolnăviri din cauze alimentare, anual, hrana nesigură reprezintă o ameninţare pentru sănătatea umană şi economie, afectând în mod disproporţionat persoane vulnerabile şi marginalizate, în special femei şi copii, migranţi şi populaţii afectate de conflicte, mai arată sursa citată anterior. În fiecare an, cel puţin o persoană din zece se îmbolnăveşte după ingerarea de mâncare contaminată şi 420.000 de persoane îşi pierd viaţa, din care 125.000 de copii cu vârsta sub 5 ani, subliniază dr. Francesco Branca, director al departamentului de Nutriţie şi Siguranţă Alimentară în cadrul sediului OMS de la Geneva.
Siguranţa alimentară contribuie la prosperitatea economică, stimularea agriculturii, o piaţă liberă, turism şi dezvoltare durabilă. Respectarea standardelor globale, stabilirea unor controale sistematice, inclusiv răspunsuri în caz de urgenţă, accesul la apă curată, aplicarea practicilor potrivite în agricultură (terestre, acvatice, zootehnie, horticultură), întărirea managementului de siguranţă în utilizarea alimentelor de către operatorii din alimentaţie şi construirea unor obiceiuri de a face alegeri sănătoase reprezintă câteva modalităţi în care guvernele, organizaţiile internaţionale, oamenii de ştiinţă, sectorul privat şi societatea civilă pot participa la siguranţa alimentară.
Conform site-ului ONU, siguranţa alimentară reprezintă totodată cheia pentru îndeplinirea mai multor Obiective de Dezvoltare Durabilă: Obiectivul 2: Nu există securitate alimentară fără siguranţă alimentară. Oprirea foametei înseamnă accesul tuturor la hrană sigură, nutritivă şi suficientă pe tot parcursul anului; Obiectivul 3: Siguranţa alimentară are un efect direct asupra sănătăţii şi aportului nutriţional. Bolile de această natură pot fi prevenite; Obiectivul 12: Când ţările îşi întăresc capacităţile în reglementare, cercetare şi tehnologie înaintează spre modele mai durabile în producţia şi consumul de alimente; Obiectivul 17: O lume globalizată cu exporturi anuale de hrană evaluate la 1.600 de miliarde de dolari şi cu sisteme complexe presupune o colaborare internaţională în toate sectoarele pentru siguranţa alimentară.
Siguranţa alimentară presupune absenţa riscurilor alimentare care ar putea afecta sănătatea consumatorilor. Aceste riscuri pot fi de natură microbiologică, chimică sau fizică şi adesea nu pot fi observate cu ochiul liber. Bacteriile, virusurile sau reziduurile de pesticide sunt doar câteva exemple, notează pagina ww.un.org/en/events/foodsafetyday/.
Siguranţa alimentară deţine un rol esenţial în menţinerea hranei în starea adecvată la fiecare etapă din lanţul alimentar: de la producţie, recoltare, procesare, depozitare, distribuţie până la preparare şi consum. Siguranţa alimentară reprezintă o responsabilitate comună a guvernelor, producătorilor şi consumatorilor. Fiecare joacă un rol, de la fermă până la masă. Prin intermediul Zilei mondiale a siguranţei alimentare, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) îşi continuă eforturile pentru integrarea siguranţei alimentare în agenda publică şi pentru a reduce povara toxiinfecţiilor alimentare la nivel mondial. Astfel, OMS lansează următoarele apeluri la acţiune: 1. Asigură-te că e sigur! - Guvernele trebuie să asigure alimente sigure şi nutritive pentru toţi; 2. Cultivă-le în siguranţă! - Producătorii din agricultură şi sectorul alimentar trebuie să adopte bune practici; 3. Păstrează-le în siguranţă! - Operatorii trebuie să se asigure că mâncarea este sigură; 4. Mănâncă în siguranţă! - Toţi consumatorii au dreptul la mâncare sigură, sănătoasă şi nutritivă; 5. Uniţi-vă pentru siguranţă! - Siguranţa alimentară este o responsabilitate comună.
Cu o statistică de 600 de milioane de îmbolnăviri din cauze alimentare, anual, hrana nesigură reprezintă o ameninţare pentru sănătatea umană şi economie, afectând în mod disproporţionat persoane vulnerabile şi marginalizate, în special femei şi copii, migranţi şi populaţii afectate de conflicte, mai arată sursa citată anterior. În fiecare an, cel puţin o persoană din zece se îmbolnăveşte după ingerarea de mâncare contaminată şi 420.000 de persoane îşi pierd viaţa, din care 125.000 de copii cu vârsta sub 5 ani, subliniază dr. Francesco Branca, director al departamentului de Nutriţie şi Siguranţă Alimentară în cadrul sediului OMS de la Geneva.
Siguranţa alimentară contribuie la prosperitatea economică, stimularea agriculturii, o piaţă liberă, turism şi dezvoltare durabilă. Respectarea standardelor globale, stabilirea unor controale sistematice, inclusiv răspunsuri în caz de urgenţă, accesul la apă curată, aplicarea practicilor potrivite în agricultură (terestre, acvatice, zootehnie, horticultură), întărirea managementului de siguranţă în utilizarea alimentelor de către operatorii din alimentaţie şi construirea unor obiceiuri de a face alegeri sănătoase reprezintă câteva modalităţi în care guvernele, organizaţiile internaţionale, oamenii de ştiinţă, sectorul privat şi societatea civilă pot participa la siguranţa alimentară.
Conform site-ului ONU, siguranţa alimentară reprezintă totodată cheia pentru îndeplinirea mai multor Obiective de Dezvoltare Durabilă: Obiectivul 2: Nu există securitate alimentară fără siguranţă alimentară. Oprirea foametei înseamnă accesul tuturor la hrană sigură, nutritivă şi suficientă pe tot parcursul anului; Obiectivul 3: Siguranţa alimentară are un efect direct asupra sănătăţii şi aportului nutriţional. Bolile de această natură pot fi prevenite; Obiectivul 12: Când ţările îşi întăresc capacităţile în reglementare, cercetare şi tehnologie înaintează spre modele mai durabile în producţia şi consumul de alimente; Obiectivul 17: O lume globalizată cu exporturi anuale de hrană evaluate la 1.600 de miliarde de dolari şi cu sisteme complexe presupune o colaborare internaţională în toate sectoarele pentru siguranţa alimentară.
