Albia râului din Vulcăneşti, reabilitată cu susţinerea UE. „Au fost inundaţii după care am rămas fără păsări şi câinele s-a înecat într-un an”
Sursa foto:www.md.undp.org Vizualizari:

Albia râului din Vulcăneşti, reabilitată cu susţinerea UE. „Au fost inundaţii după care am rămas fără păsări şi câinele s-a înecat într-un an”

La Vulcăneşti, după fiecare ploaie mai zdravănă, prin casele şi grădinile oamenilor era prăpăd. Râul Cahul, care traversează oraşul, se umfla, iar în subsoluri şi beciuri apa şi noroiul gâlgâiau în voie. Albia lui nu fusese curăţată de ani de zile şi era înnămolită.

Recent, aproximativ trei km din albia râului a fost adâncită şi curăţată. Acum râul Cahul s-a îmblânzit, iar apele lui au devenit limpezi. Aceste lucrări de reabilitare au fost posibile cu asistenţa Uniunii Europene, oferită prin programul „Susţinerea agriculturii şi dezvoltării rurale în UTA Găgăuzia şi raionul Taraclia” (SARD), implementat de PNUD.

În casa lui Ion Presenti din Vulcăneşti cizmele de cauciuc şi galoşii stăteau mereu de strajă la uşa beciului, care se umplea întruna de apă, din luna decembrie până în mai: „Când venea apa prima dată era multă, nici cu ciubotele nu puteai intra. Apoi scădea până la 20 cm, 10 cm, dar ciubotele şi galoşii stăteau de pază la uşa beciului zi şi noapte. Apa scădea până la următoarea ploaie, pe urmă iar venea.”  

An de an, gospodarul a luptat cu apele care-i intrau nepoftite în subsolul casei. Borcanele şi toate produsele din pivniţă stau pe poliţe la o înălţime de peste 30 cm. După mai bine de 20 de ani de luptă pentru a-şi menţine casa intactă, el încă nu poate crede că oroarea care-i afecta viaţa s-a terminat: „Luna iulie a fost foarte ploioasă. Am fost plecat la Chişinău timp de o săptămână, iar când m-am întors acasă şi am mers în pivniţă, nu era apă în ea", spune Ion Presenti.

Lidia Cavaljî s-a mutat în casa de pe malul râului cu 20 de ani în urmă. „În anul 1991 apa a fost până la geamurile casei. Nu ţin minte vreun an fără inundaţii”, îşi aminteşte femeia. Pereţii casei au hărţi de la igrasie, iar uşa, distrusă de umezeală, a fost înlocuită. La fiecare inundaţie, Lidia Cavaljî scotea apa din subsol cu găleata sau îi chema în ajutor pe cei de la Situaţii Excepţionale.

Acum, în cele din urmă, subsolul casei sale este fără apă. „După ploile din urmă, luam lanterna şi mă duceam la fiecare oră să văd, este apă? Nu, nu este, e totul uscat!”, se bucură femeia.

În pivniţa lui Dimitri Pasmac, la fel ca şi în alte 60 de gospodării aflate în apropierea râului, borcanele sunt aproape în întregime acoperite cu nămol uscat. Bărbatul spune că a obosit să tot facă curăţenie după fiecare inundaţie. Din fericire, după ultima ploaie apa n-a mai ajuns înăuntru: „Apa mi-a stricat temelia casei, pereţii au tras umezeală. Au fost inundaţii după care am rămas fără păsări şi câinele s-a înecat într-un an.”
 

De la ecologie încep majoritatea problemelor în oraş”

Primarul oraşului Vulcăneşti, Victor Petrioglo, susţine că din cauza inundaţiilor bugetul local pierdea anual peste 2 milioane de lei, adică aproximativ 15% din bugetul local: „Prin proiectul de curăţare a albiei am rezolvat problema inundaţiilor, noroiului şi a infecţiilor generate de toate deşeurile aruncate pe malul râului".

Gunoiul aruncat pe malurile râului a creat probleme de sănătate atât oamenilor, cât şi animalelor şi păsărilor din localitate. „Din necunoaştere, oamenii îşi fac rău propriei sănătăţi. Localnicii aruncă gunoiul pe malul râului, dar tot de acolo se duc şi adună iarbă pentru animalele şi păsările din curte. Acolo se înmulţesc şobolanii şi de aici apar probleme: animalele se îmbolnăvesc, păsările mor”, argumentează Ivan Poidolov, şeful Serviciului Sănătatea şi Bunăstarea Animalelor din oraşul Vulcăneşti.

Costul total al proiectului de curăţare şi amenajare a râului Cahul este de 126 mii 942 Euro, dintre care 70 mii de Euro au fost oferiţi de Uniunea Europeană, iar diferenţa a fost acoperită din bugetul regional şi cel al comunităţii.

Din aceşti bani, au fost curăţate malurile râului, a fost adâncită albia şi au fost construite căi de acces la râu. Următorul pas este crearea unei zone de agrement pe marginea râului Cahul, astfel încât între oameni şi râu să fie bună pace.

Lupta cu gunoiul, pe râu în jos

Administraţia locală a pus gând rău gunoiului aruncat pe malurile râului. Cu ajutorul programului SARD, autorităţile dezvoltă un serviciu intercomunitar de gestionare a deşeurilor, care va fi disponibil pentru alte trei localităţi din apropierea oraşului Vulcăneşti: satele Alexandru Ioan-Cuza, Etulia şi Cişmichioi.

Victor Petrioglo, primarul oraşului Vulcăneşti, afirmă că modernizarea sistemului de gestionare a deşeurilor şi curăţarea râului va îmbunătăţi calitatea vieţii oamenilor din zonă. „Ne-am întâlnit cu oamenii, le-am explicat avantajele de a avea un serviciu centralizat de colectare a deşeurilor. Preţurile nu vor fi mari, iar oamenii sunt foarte interesaţi. Noi nu trebuie să curăţăm însă de gunoi doar oraşul Vulcăneşti: la o nouă viitură, gunoiul din satele vecine pe unde trece râul ajunge iarăşi la noi”, spune primarul.

Costul total al proiectului de modernizare a serviciului de gestionare a deşeurilor din cele patru localităţi este de nouă milioane de lei. Autorităţile locale îşi propun lansarea serviciului până la sfârşitul anului 2018.

Similare