Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
„Ambasadorii Succesului”: Află povestea Elenei Iabanji, basarabeancă stabilită în Portugalia de mulţi ani
TVR Moldova lansează astăzi campania „Ambasadorii Succesului”. În seria de reportaje ce vor fi difuzate, vom cunoaşte istoriile de viaţă ale basarabenilor stabiliţi în străinătate, care pot fi adevărate surse de inspiraţie. Sunt poveşti cu oameni simpli, dar care au reuşit să iasă învingători după ce viaţa i-a pus la grele încercări. Începem campania cu o eroină a cărei poftă de viaţă e molipsitoare. Elena Iabanji este o basarabeancă stabilită în Portugalia de mulţi ani. Diagnosticată cu cancer, sportul a ajutat-o să-şi schimbe complet viaţa şi să atingă performanţe deosebite.
În Portugalia, Elena Iabanji a ajuns încă acum 17 ani, când în Republica Moldova era deconectat zilnic curentul electric, iar căldură în blocurile de locuit era furnizată doar la anumite ore.
ELENA IABANJI, basarabeancă stabilită în Portugalia: Niciodată nu am ales să plec, niciodată nu am fost fan să emigrez, să călătoresc. Eu sunt foarte moldoveancă. Credeam că dacă o să plec, eu o să mor în străinătate. Dar condiţiile economice erau atât de grele, că nu am avut de ales.
Firesc, a urmat o perioadă de adaptare la un mediu care era total străin realităţilor în care Elena a trăit până atunci.
ELENA IABANJI, basarabeancă stabilită în Portugalia: Prima perioadă a fost foarte grea, de acomodare, de aclimatizare, nu cunoşteam limba. Cel mai greu a fost când copiii au mers la şcoală, că aici sistemul e total diferit. Eram practic gata să ne întoarcem înapoi, dar am rezistat, noi suntem încăpăţânaţi.
Au urmat ani de integrare şi de căutare a unui loc de muncă potrivit. Acum 10 ani, însă, viaţa avea să-i pună în faţă cea mai grea cursă, care părea să nu aibă o linie de finiş.
ELENA IABANJI, basarabeancă stabilită în Portugalia: În 2010 am fost diagnosticată cu cancer. A fost un şoc, a fost o etapă foarte grea în viaţa mea. Ajungând în asemenea situaţie, îţi dai seama că tot ce ai făcut, ai făcut degeaba. Şi eu mi-am promis mie că dacă mă salvez, eu îmi schimb viaţa. Nu ştiam ce voi face, nu ştiam cum, dar eram hotărâtă să schimb.
Şi astfel s-a produs marea schimbare în viaţa Elenei. Fiind slăbită din cauza intervenţiilor medicale, la recomandarea specialiştilor a mers la sala de sport să-şi antreneze şi... să-şi întremeze corpul. Ceea ce la început a fost doar puţină mişcare, ulterior s-a transformat într-o pasiune fără de care acum Elena nu-şi imaginează că ar putea trăi.
ELENA IABANJI, basarabeancă stabilită în Portugalia: Îmi dă emoţii pozitive. Eu dacă mă antrenez de dimineaţă, eu sunt plină de energie toată ziua. Plus că îmi dă autostimă, nu contează ce faci, chiar dacă eu fac curăţenie.
Basarabeanca practică intens alergările în zonele muntoase, pe teren accidentat, dar şi cursele spartane. Nu există zi să nu facă mişcare. Au fost perioade în care, pregătindu-se pentru anumite competiţii, basarabeanca făcea şi câte 100 de kilometri pe săptămână.
Treptat, Elena a ajuns chiar să performeze. În 2014, basarabeanca a câştigat campionatul naţional al Portugaliei la trail, iar un an mai târziu, s-a clasat pe locul doi la ultratrail, ceea ce presupunea alergarea unei distanţe pe teren muntos accidentat, de peste 42 de kilometri. Au urmat şi alte performanţe.
ELENA IABANJI, basarabeancă stabilită în Portugalia: Acesta e câştigătoarea la categoria de vârstă la Andora. Musca. Asta e Italia, campionatul european al Italiei.
Deşi a fost câştigătoarea numeroaselor concursuri în afară, de departe, cea mai importantă competiţie a fost supermaratonul din 2018, organizat în Republica Moldova - când timp de 24 de ore, Elena a alergat în jur de 180 de km, înregistrând un record absolut.
ELENA IABANJI, basarabeancă stabilită în Portugalia: A fost cea mai bună experienţă, cea mai bună competiţie la care am participat vreo dată. Pentru că am avut suportul familiei şi astăzi sunt emoţionată. Mi-au venit sătenii la Chişinău. Campionatul s-a desfăşurat loa Valea Morilor, a început sâmbătă şi s-a terminat duminică.
Duminică, pe la 6 dimineaţă, a venit un autocar plin de săteni, a fost cea mai frumoasă experienţă. Eu am câştigat doar datorită lor.
Basarabeanca nu se opreşte aici şi vrea cât mai curând să facă ultra-trailul Mont-Blac.
ELENA IABANJI, basarabeancă stabilită în Portugalia: Eu visez să fac această distanţă, sunt 170 de km. şi cine a parcurs, se consideră un alergător împlinit. Cuprinde trei ţări şi e visul meu să ajung acolo.
Elena Ibanji s-a gândit să împartă pasiunea pentru sport şi cu alţii. Aşa că acum organizează şi plimbări prin pădurile din apropierea Lisabonei, pentru basarabenii stabiliţi în zonă.
Basarabeanca nu se gândeşte să revină acasă, pentru că, spune ea, vrea să fie alături de cei doi fii ai săi. Se bucură de evenimentele organizate de comunităţile de basarabeni din Lisabona care o aduc mai aproape de casă.
ELENA IABANJI, basarabeancă stabilită în Portugalia: Avem asociaţii ale moldovenilor care fac concerte, sunt foarte active asociaţiile. Eu le numesc colacul de salvare al moldovenilor. Nu ne lasă să uităm tradiţiile noastre.
BETA Ori de câte ori poate, Elena preferă să nu stea cu mâinile în sân, ci să se implice şi ea în viaţa comunităţii.
ELENA IABANJI, basarabeancă stabilită în Portugalia: Când au fost alegerile prezidenţiale, eu am fost activă, eu am îndemnat pe toată lumea să vină la vot şi apoi m-am oferit în ziua alegerilor m-am oferit să-i duc pe cei care veneau din orăşelele de lângă Lisabona şi ajungeau până în gară. Şi de acolo până la ambasada trebuiau să ia taxi sau transport public.
Chiar dacă o despart mii de kilometri de casă, sunt lucruri care nimeni şi nimic nu i le poate lua.
ELENA IABANJI, basarabeancă stabilită în Portugalia: Niciodată nu am ales să plec, niciodată nu am fost fan să emigrez, să călătoresc. Eu sunt foarte moldoveancă. Credeam că dacă o să plec, eu o să mor în străinătate. Dar condiţiile economice erau atât de grele, că nu am avut de ales.
Firesc, a urmat o perioadă de adaptare la un mediu care era total străin realităţilor în care Elena a trăit până atunci.
ELENA IABANJI, basarabeancă stabilită în Portugalia: Prima perioadă a fost foarte grea, de acomodare, de aclimatizare, nu cunoşteam limba. Cel mai greu a fost când copiii au mers la şcoală, că aici sistemul e total diferit. Eram practic gata să ne întoarcem înapoi, dar am rezistat, noi suntem încăpăţânaţi.
Au urmat ani de integrare şi de căutare a unui loc de muncă potrivit. Acum 10 ani, însă, viaţa avea să-i pună în faţă cea mai grea cursă, care părea să nu aibă o linie de finiş.
ELENA IABANJI, basarabeancă stabilită în Portugalia: În 2010 am fost diagnosticată cu cancer. A fost un şoc, a fost o etapă foarte grea în viaţa mea. Ajungând în asemenea situaţie, îţi dai seama că tot ce ai făcut, ai făcut degeaba. Şi eu mi-am promis mie că dacă mă salvez, eu îmi schimb viaţa. Nu ştiam ce voi face, nu ştiam cum, dar eram hotărâtă să schimb.
Şi astfel s-a produs marea schimbare în viaţa Elenei. Fiind slăbită din cauza intervenţiilor medicale, la recomandarea specialiştilor a mers la sala de sport să-şi antreneze şi... să-şi întremeze corpul. Ceea ce la început a fost doar puţină mişcare, ulterior s-a transformat într-o pasiune fără de care acum Elena nu-şi imaginează că ar putea trăi.
ELENA IABANJI, basarabeancă stabilită în Portugalia: Îmi dă emoţii pozitive. Eu dacă mă antrenez de dimineaţă, eu sunt plină de energie toată ziua. Plus că îmi dă autostimă, nu contează ce faci, chiar dacă eu fac curăţenie.
Basarabeanca practică intens alergările în zonele muntoase, pe teren accidentat, dar şi cursele spartane. Nu există zi să nu facă mişcare. Au fost perioade în care, pregătindu-se pentru anumite competiţii, basarabeanca făcea şi câte 100 de kilometri pe săptămână.
Treptat, Elena a ajuns chiar să performeze. În 2014, basarabeanca a câştigat campionatul naţional al Portugaliei la trail, iar un an mai târziu, s-a clasat pe locul doi la ultratrail, ceea ce presupunea alergarea unei distanţe pe teren muntos accidentat, de peste 42 de kilometri. Au urmat şi alte performanţe.
ELENA IABANJI, basarabeancă stabilită în Portugalia: Acesta e câştigătoarea la categoria de vârstă la Andora. Musca. Asta e Italia, campionatul european al Italiei.
Deşi a fost câştigătoarea numeroaselor concursuri în afară, de departe, cea mai importantă competiţie a fost supermaratonul din 2018, organizat în Republica Moldova - când timp de 24 de ore, Elena a alergat în jur de 180 de km, înregistrând un record absolut.
ELENA IABANJI, basarabeancă stabilită în Portugalia: A fost cea mai bună experienţă, cea mai bună competiţie la care am participat vreo dată. Pentru că am avut suportul familiei şi astăzi sunt emoţionată. Mi-au venit sătenii la Chişinău. Campionatul s-a desfăşurat loa Valea Morilor, a început sâmbătă şi s-a terminat duminică.
Duminică, pe la 6 dimineaţă, a venit un autocar plin de săteni, a fost cea mai frumoasă experienţă. Eu am câştigat doar datorită lor.
Basarabeanca nu se opreşte aici şi vrea cât mai curând să facă ultra-trailul Mont-Blac.
ELENA IABANJI, basarabeancă stabilită în Portugalia: Eu visez să fac această distanţă, sunt 170 de km. şi cine a parcurs, se consideră un alergător împlinit. Cuprinde trei ţări şi e visul meu să ajung acolo.
Elena Ibanji s-a gândit să împartă pasiunea pentru sport şi cu alţii. Aşa că acum organizează şi plimbări prin pădurile din apropierea Lisabonei, pentru basarabenii stabiliţi în zonă.
Basarabeanca nu se gândeşte să revină acasă, pentru că, spune ea, vrea să fie alături de cei doi fii ai săi. Se bucură de evenimentele organizate de comunităţile de basarabeni din Lisabona care o aduc mai aproape de casă.
ELENA IABANJI, basarabeancă stabilită în Portugalia: Avem asociaţii ale moldovenilor care fac concerte, sunt foarte active asociaţiile. Eu le numesc colacul de salvare al moldovenilor. Nu ne lasă să uităm tradiţiile noastre.
BETA Ori de câte ori poate, Elena preferă să nu stea cu mâinile în sân, ci să se implice şi ea în viaţa comunităţii.
ELENA IABANJI, basarabeancă stabilită în Portugalia: Când au fost alegerile prezidenţiale, eu am fost activă, eu am îndemnat pe toată lumea să vină la vot şi apoi m-am oferit în ziua alegerilor m-am oferit să-i duc pe cei care veneau din orăşelele de lângă Lisabona şi ajungeau până în gară. Şi de acolo până la ambasada trebuiau să ia taxi sau transport public.
Chiar dacă o despart mii de kilometri de casă, sunt lucruri care nimeni şi nimic nu i le poate lua.
