Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
Analiză a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare. Coeziunea socială nu a înregistrat variaţii semnificative
Coeziunea socială în Republica Moldova, analizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, nu a înregistrat în 2021 variaţii semnificative comparativ cu anul precedent. Analiza relevă practic o stagnare în implementarea iniţiativelor şi măsurilor de politici publice care ar contribui la accelerarea asigurării unei coeziuni mai puternice atât între membrii societăţii, cât şi între factorii de decizie şi cetăţeni.
În acest an, valoarea coeziunii este de 0,34 puncte sau cu doar 0,01 puncte mai mult, comparativ cu anul precedent, transmite IPN.
Societatea coezivă este acea care funcţionează pentru bunăstarea fiecărui membru, luptă împotriva excluziunii şi marginalizării, creează un sentiment de apartenenţă şi încredere şi oferă tuturor membrilor săi oportunităţi egale de mobilitate socială. Indicele Coeziunii Sociale se măsoară pe o scală de la 0 la 1, unde zero semnifică excluziune socială, iar 1 – coeziune socială perfectă.
Datele pentru stabilirea valorii coeziunii sociale sunt obţinute în baza sondajelor de opinie. Analiză CPD presupune evaluarea unui set de variabile ce reflectă percepţia cetăţenilor vizavi de nivelul de interacţiune pe verticală (dintre autorităţi/instituţii şi cetăţeni) şi pe orizontală (dintre membrii aceleiaşi comunităţi). Indicele este calculat în baza valorilor medii pentru 4 dimensiuni componente: legitimitatea, acceptarea, participarea şi afilierea.
Schimbările naţionale la nivel decizional, produse în Moldova, cum ar fi alegerile parlamentare anticipate, învestirea noului Guvern, îşi au efectul pozitiv asupra creşterii gradului de încredere şi mulţumire a populaţiei faţă de democraţia în ţară. Dacă în 2018 sub 13% dintre cetăţeni erau mulţumiţi de activităţile de luare a deciziilor, atunci în 2021 această rată trece peste pragul de 35%. Aceeaşi tendinţă se observă şi în cazul legitimităţii justiţiei: în anul curent circa 30% din populaţie au încredere în acest proces, comparativ cu doar 14,3%, în 2018. Cu toate acestea, urmează să se ţină cont că rămâne o parte semnificativă a populaţiei care nu-şi manifestă încrederea deplină faţă de contractul social, categoriile mai vulnerabile regăsindu-se printre aceştia (persoanele pensionare, cele cu venit scăzut, persoane cu dizabilitaţi, populaţia de etnie romă). Astfel, Moldova mai are de parcurs mai mult de jumătate din cale pentru a reuşi să răspundă pe drept necesităţilor fiecărui membru al acestei societăţi.
Analiza coeziunii sociale mai arată că cetăţenii au devenit mai puţin solidari cu categoriile mai des supuse marginalizării. În pofida eforturilor asumate la nivel naţional întru asigurarea incluziunii, totuşi în 2021 se observă o diminuare a predispunerii populaţiei de a fi toleranţi cu categoriile mai vulnerabile. Nivelul acceptării a scăzut, comparativ cu anul precedent, de la 0,71 la 0,68 puncte. Prejudecăţile şi stereotipurile influenţează puternic predispoziţia de a construi relaţii sociale cu grupuri minoritare. Studiul relevă că, în 2021, 40% dintre cetăţeni nu ar accepta să fie vecini cu o persoană de etnie romă, iar 57% – cu persoanele care trăiesc cu HIV/ SIDA. Întrucât coeziunea socială se referă la capacitatea societăţii de a asigura bunăstarea tuturor membrilor săi, minimizând disparităţile şi evitând polarizarea, atât timp cât nu vor fi implementate politici şi programe care tind spre diminuarea pregnantă a inegalităţilor dintre diverse categorii de cetăţeni, coeziunea socială este pusă la risc.
Analiza „Coeziunea socială în Republica Moldova” a fost realizată de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, în cadrul proiectului „Iniţiativa Comună pentru Oportunităţi Egale”. Proiectul este implementat de Fundaţia Est-Europeană, în cooperare cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, din resursele acordate de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare şi Suedia (SDC).
Societatea coezivă este acea care funcţionează pentru bunăstarea fiecărui membru, luptă împotriva excluziunii şi marginalizării, creează un sentiment de apartenenţă şi încredere şi oferă tuturor membrilor săi oportunităţi egale de mobilitate socială. Indicele Coeziunii Sociale se măsoară pe o scală de la 0 la 1, unde zero semnifică excluziune socială, iar 1 – coeziune socială perfectă.
Datele pentru stabilirea valorii coeziunii sociale sunt obţinute în baza sondajelor de opinie. Analiză CPD presupune evaluarea unui set de variabile ce reflectă percepţia cetăţenilor vizavi de nivelul de interacţiune pe verticală (dintre autorităţi/instituţii şi cetăţeni) şi pe orizontală (dintre membrii aceleiaşi comunităţi). Indicele este calculat în baza valorilor medii pentru 4 dimensiuni componente: legitimitatea, acceptarea, participarea şi afilierea.
Schimbările naţionale la nivel decizional, produse în Moldova, cum ar fi alegerile parlamentare anticipate, învestirea noului Guvern, îşi au efectul pozitiv asupra creşterii gradului de încredere şi mulţumire a populaţiei faţă de democraţia în ţară. Dacă în 2018 sub 13% dintre cetăţeni erau mulţumiţi de activităţile de luare a deciziilor, atunci în 2021 această rată trece peste pragul de 35%. Aceeaşi tendinţă se observă şi în cazul legitimităţii justiţiei: în anul curent circa 30% din populaţie au încredere în acest proces, comparativ cu doar 14,3%, în 2018. Cu toate acestea, urmează să se ţină cont că rămâne o parte semnificativă a populaţiei care nu-şi manifestă încrederea deplină faţă de contractul social, categoriile mai vulnerabile regăsindu-se printre aceştia (persoanele pensionare, cele cu venit scăzut, persoane cu dizabilitaţi, populaţia de etnie romă). Astfel, Moldova mai are de parcurs mai mult de jumătate din cale pentru a reuşi să răspundă pe drept necesităţilor fiecărui membru al acestei societăţi.
Analiza coeziunii sociale mai arată că cetăţenii au devenit mai puţin solidari cu categoriile mai des supuse marginalizării. În pofida eforturilor asumate la nivel naţional întru asigurarea incluziunii, totuşi în 2021 se observă o diminuare a predispunerii populaţiei de a fi toleranţi cu categoriile mai vulnerabile. Nivelul acceptării a scăzut, comparativ cu anul precedent, de la 0,71 la 0,68 puncte. Prejudecăţile şi stereotipurile influenţează puternic predispoziţia de a construi relaţii sociale cu grupuri minoritare. Studiul relevă că, în 2021, 40% dintre cetăţeni nu ar accepta să fie vecini cu o persoană de etnie romă, iar 57% – cu persoanele care trăiesc cu HIV/ SIDA. Întrucât coeziunea socială se referă la capacitatea societăţii de a asigura bunăstarea tuturor membrilor săi, minimizând disparităţile şi evitând polarizarea, atât timp cât nu vor fi implementate politici şi programe care tind spre diminuarea pregnantă a inegalităţilor dintre diverse categorii de cetăţeni, coeziunea socială este pusă la risc.
Analiza „Coeziunea socială în Republica Moldova” a fost realizată de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, în cadrul proiectului „Iniţiativa Comună pentru Oportunităţi Egale”. Proiectul este implementat de Fundaţia Est-Europeană, în cooperare cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, din resursele acordate de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare şi Suedia (SDC).
