Curtea Europeană a început examinarea cauzei unui jurnalist din regiunea transnistreană acuzat de „extremism”

Cauza se referă la reţinerea primului reclamant, care este jurnalist. Acesta a fost acuzat de administraţia de facto de incitare la extremism. De asemenea, locuinţa sa şi a fiului său a fost percheziţionată ilegal.

Primul reclamant se plânge că detenţia sa de patru luni a încălcat articolul 5 din convenţie şi că condiţiile de detenţie, inclusiv lipsa asistenţei medicale necesare, s-au ridicat la tratament inuman şi degradant în sensul articolului 3 din Convenţie. De asemenea, el se plânge în temeiul articolului 13 despre absenţa unui remediu eficient în ceea ce priveşte plângerile sale în temeiul articolelor 3 şi 5 din Convenţie. În plus, el se plânge în temeiul articolului 8 din Convenţie că nu putea comunica confidenţial cu avocatul său. În plus, în temeiul articolului 10, el se plânge că acuzaţiile aduse împotriva sa, reţinerea sa şi îndepărtarea hârtiei şi stiloului din celula sa, au fost menite să-l reducă la tăcere ca jurnalist. El se plânge, de asemenea, în temeiul articolului 34 din Convenţie, pentru că a fost împiedicat să depună o cerere la Curte în timpul detenţiei. Ambii reclamanţi se plâng în temeiul articolului 8 din convenţie cu privire la percheziţiile efectuate în casele lor şi confiscarea bunurilor personale.

Din cauza acţiunilor de persecutare în calitate de jurnalist, Reclamantul şi fiul acestuia au fost nevoiţi să părăsească regiunea transnistreană. În calitate de persoane intern strămutate ca rezultat al acţiunilor de persecutare în regiunea transnistreană, la solicitarea Asociaţiei Promo-LEX şi prin asistenţa Biroului pentru Reintegrare, reclamanţii au fost cazaţi la un Centru de plasament. Ulterior, reclamanţii au fost nevoiţi să părăsească Republica Moldova din frica de a fi răpiţi de reprezentanţii administraţiei separatiste şi din cauza lipsei unor garanţii insuficiente oferite lor în calitate de persoane intern strămutate de către autorităţile constituţionale. Mai multe detalii despre caz, pot fi găsite aici.

Anterior, Asociaţia Promo-LEX şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu regresul în domeniul asigurării libertăţii presei şi de exprimare în regiunea transnistreană. Presă liberă, practic, nu există, iar pluralitatea de opinii este sancţionată de administraţia secesionistă. Accesul la surse alternative de informaţii este restricţionat de serviciul de securitate.

Potrivit Avocatului Asociaţiei Promo-LEX, Directorului Programului Drepturile Omului, Vadim Vieru, ”cauza lui Serghei Ilcenco şi Nicolae Ilcenco demonstrează că în regiunea transnistreană nu există mass-media liberă. Oricine încearcă să critice administraţia, poate fi acuzat de extremism, intimidat, reţinut şi arestat. Autorităţile constituţionale nu au remedii pentru a proteja libertatea de exprimare în regiunea transnistreană. Libertatea de exprimare, ca şi alte drepturi, nu reprezintă prioritate în procesul de negocieri politice”.

În 2014-2015 (perioada în care a fost reţinut şi persecutat Serghei Ilcenco şi Nicolae Ilcenco) presiunile asupra jurnaliştilor şi activiştilor din regiunea transnistreană s-au intensificat. Administraţia de facto de la Tiraspol, ignorând normele internaţionale, sfidează în continuare dreptul la libera exprimare a populaţiei.  În ultima perioadă, au fost înregistrate mai multe cazuri de intimidare a activiştilor şi protestatorilor la manifestaţiile paşnice din regiune.

Curtea a adresat părţilor întrebări legate de existenţa sau inexistenţa violărilor sub aspectele invocate de reclamanţi.

Reclamantul este reprezentat la CtEDO de către Avocaţii Asociaţiei Promo-LEX.