Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
La Chişinău au început Zilele Diasporei
La Chişinău au început Zilele Diasporei, prin desfăşurarea celei de-a opta ediţii a Congresului diasporei, care se întruneşte o dată la doi ani.
Evenimentul, care a fost organizat vineri, 17 august, la Palatul Republicii, a întrunit peste o sută de cetăţeni moldoveni stabiliţi peste hotare, dar şi reprezentanţi ai autorităţilor de stat, transmite IPN.
În debutul evenimentului, ministra educaţiei, culturii şi cercetării, Monica Babuc, a declarat că autorităţile nu au încetat să spere că cei plecaţi vor reveni acasă pentru a-şi împărtăşi experienţa şi suflul proaspăt din afară, astfel încât să contribuie la dezvoltarea unui stat democratic. Ministra a mai spus că promovarea, de către anumite grupuri, a Republicii Moldova ca o gaură neagră şi doar prin prismă negativă nu duce la nimic bun. De fapt, e nevoie de solidaritate, constructivism etc.
Mihai Căpăţână, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, a menţionat că, oricât de mult s-ar strădui autorităţile să facă pentru a întoarce cetăţenii moldoveni acasă, oricum va fi insuficient. Mulţi au decis să plece fiind constrânşi de anumite circumstanţe şi decizia le aparţine. Totuşi, spune funcţionarul, experienţa acumulată în condiţii noi, expertiza profesională internaţională este foarte utilă Republicii Moldova şi cu sprijinul diasporei pot fi realizate multe lucruri importante.
Valentina Gemănă, preşedinta asociaţiei obşteşti „Prezicere divină” din satul Ciuciuleni, raionul Hânceşti, migrantă care s-a întors din Italia, a declarat că ţara are nevoie de cetăţenii plecaţi peste hotare. Femeia a spus că, acum 11 ani, a reuşit pentru prima dată să obţină finanţare din Italia pentru primul proiect social, implementat în Moldova. Ulterior, a urmat un şir de alte proiecte – pentru bătrâni, orfani, persoane cu dizabilităţi, femei victime ale violenţei, deţinuţi, pentru şcoli aflate situaţii deplorabile etc.
Elena Bulhac, preşedinta Centrului cultural „Comunitatea moldovenilor din oraşul Kursk” din Federaţia Rusă, a spus că există mai multe probleme cu care se confruntă diaspora. Una din ele este lipsa consulatelor generale, deşi ani la rând se promite că vor mai fi deschise şi în alte oraşe decât în Moscova. Oamenii sunt nevoiţi să suporte cheltuieli enorme pentru transport, dacă merg la consulatul din Moscova, şi pentru cazare, în cazul în care nu reuşesc să-şi soluţioneze chestiunile într-o singură zi.
Andrei Negruţă, reprezentantul diasporei din Germania, a declarat că a plecat din ţară la muncă în anul 1992. Până în 2012, a fost în Federaţia Rusă, după care s-a mutat în Germania. Bărbatul a spus că viaţa celor din diasporă depinde direct de poziţia şi acţiunile autorităţilor din ţară. Dacă autorităţile îşi doresc cu adevărat ca oamenii plecaţi să revină acasă, e nevoie să ridice nivelul de trai, să asigure un pachet minim de care beneficiază peste hotare, pentru că altfel nimeni nu va reveni niciodată.
Zilele Diasporei sunt organizate de către Biroul Relaţii cu Diaspora. Pe 18 august va avea loc Cupa diasporei la mini-fotbal. Pe 19 august va începe programul guvernamental DOR Diasporă*Origini*Reveniri, destinat tinerilor şi copiilor din diasporă şi celor din Republica Moldova. Programul va dura până pe 28 august.
În debutul evenimentului, ministra educaţiei, culturii şi cercetării, Monica Babuc, a declarat că autorităţile nu au încetat să spere că cei plecaţi vor reveni acasă pentru a-şi împărtăşi experienţa şi suflul proaspăt din afară, astfel încât să contribuie la dezvoltarea unui stat democratic. Ministra a mai spus că promovarea, de către anumite grupuri, a Republicii Moldova ca o gaură neagră şi doar prin prismă negativă nu duce la nimic bun. De fapt, e nevoie de solidaritate, constructivism etc.
Mihai Căpăţână, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, a menţionat că, oricât de mult s-ar strădui autorităţile să facă pentru a întoarce cetăţenii moldoveni acasă, oricum va fi insuficient. Mulţi au decis să plece fiind constrânşi de anumite circumstanţe şi decizia le aparţine. Totuşi, spune funcţionarul, experienţa acumulată în condiţii noi, expertiza profesională internaţională este foarte utilă Republicii Moldova şi cu sprijinul diasporei pot fi realizate multe lucruri importante.
Valentina Gemănă, preşedinta asociaţiei obşteşti „Prezicere divină” din satul Ciuciuleni, raionul Hânceşti, migrantă care s-a întors din Italia, a declarat că ţara are nevoie de cetăţenii plecaţi peste hotare. Femeia a spus că, acum 11 ani, a reuşit pentru prima dată să obţină finanţare din Italia pentru primul proiect social, implementat în Moldova. Ulterior, a urmat un şir de alte proiecte – pentru bătrâni, orfani, persoane cu dizabilităţi, femei victime ale violenţei, deţinuţi, pentru şcoli aflate situaţii deplorabile etc.
Elena Bulhac, preşedinta Centrului cultural „Comunitatea moldovenilor din oraşul Kursk” din Federaţia Rusă, a spus că există mai multe probleme cu care se confruntă diaspora. Una din ele este lipsa consulatelor generale, deşi ani la rând se promite că vor mai fi deschise şi în alte oraşe decât în Moscova. Oamenii sunt nevoiţi să suporte cheltuieli enorme pentru transport, dacă merg la consulatul din Moscova, şi pentru cazare, în cazul în care nu reuşesc să-şi soluţioneze chestiunile într-o singură zi.
Andrei Negruţă, reprezentantul diasporei din Germania, a declarat că a plecat din ţară la muncă în anul 1992. Până în 2012, a fost în Federaţia Rusă, după care s-a mutat în Germania. Bărbatul a spus că viaţa celor din diasporă depinde direct de poziţia şi acţiunile autorităţilor din ţară. Dacă autorităţile îşi doresc cu adevărat ca oamenii plecaţi să revină acasă, e nevoie să ridice nivelul de trai, să asigure un pachet minim de care beneficiază peste hotare, pentru că altfel nimeni nu va reveni niciodată.
Zilele Diasporei sunt organizate de către Biroul Relaţii cu Diaspora. Pe 18 august va avea loc Cupa diasporei la mini-fotbal. Pe 19 august va începe programul guvernamental DOR Diasporă*Origini*Reveniri, destinat tinerilor şi copiilor din diasporă şi celor din Republica Moldova. Programul va dura până pe 28 august.
