Sursa foto:imagine simbol Vizualizari:
MADRM: Condiţiile meteo au favorizat însămânţarea uniformă a culturilor
Culturile de toamnă, în funcţie regiune şi condiţiile meteo, sunt semănate în mare parte în luna octombrie. Anual acesta, unii producători au riscat şi au semănat în strat de sol uscat, contând pe prognozele meteo. Alţii au amânat semănatul, chiar şi pentru a doua parte a lunii noiembrie. Potrivit specialiştilor Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, condiţiile meteorologice din octombrie şi noiembrie au favorizat atât însămânţarea, cât şi germinarea uniformă a culturilor, creşterea şi dezvoltarea acestora.
Contactat de IPN, Ghenadie Rusu, consultant superior în Direcţia politici de producţie, procesare şi reglementare a calităţii produselor de origine vegetală, a spus că seceta excesivă din toamna anului 2019, dar şi din primăvara şi vara anului curent, au provocat daune considerabile producătorilor agricoli. Acest fapt a dus la perturbări în continuitatea proceselor agrotehnice. O bună parte a producătorilor de cereale de toamnă au putut să înceapă semănatul doar după ce au căzut precipitaţii, când stratul de sol umectat a făcut posibilă prelucrarea a acestuia.
Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, în primele decade ale lunii octombrie s-au înregistrat precipitaţii de câteva ori peste normă, cu excepţia staţiilor meteo de la Căuşeni, Vulcăneşti şi Ştefan Vodă. Precipitaţii în extrema de sud-est a R. Moldova nu au avut loc, îngreunând şi mai mult situaţia producătorilor agricoli din regiune.
Ghenadie Rusu a menţionat că în Republica Moldova anual ajung să fie recoltate în jur de 421,3 mii de hectare culturi de toamnă (conform mediei anilor 2015-2019). Prognoza pentru 2021 este aceeaşi. În anul curent, au fost semănate 429 de mii de hectare cu principalele culturi de toamnă: grâu, orz şi rapiţă.
Suprafeţe însămânţate cu rapiţă sunt puţin peste 30 de mii de hectare, pe când media anilor 2015-2019, conform Biroului Naţional de Statistică, este de 26,76 mii de hectare. De notat este că, începând cu 2015, cu excepţia anului 2020, suprafeţele de rapiţă de toamnă au cunoscut o dinamică continuă.
Orzul de toamnă, dimpotrivă, manifestă trend negativ al suprafeţelor recoltate. Până acum, cu orz au fost însămânţate 41 de mii de hectare, comparativ cu 50,24 mii de hectare media anilor 2015-2019. Ghenadie Rusu a menţionat că este însă în creştere constată media recoltată la hectare. Astfel că volumele globale rămân cam la acelaşi nivel de 149 de mii de tone.
Grâului îi revin în continuare cele mai mari suprafeţe. Media anilor 2015-2019 este de 351,3 mii de hectare. Conform informaţiilor operative oferite de direcţiile raionale, până acum au fost însămânţate 266,2 mii de hectare. Prognoza MADRM, pentru această cultură este în jur de 300 de mii de hectare. Condiţiile meteo sunt favorabile pentru însămânţare, iar experienţa anilor precedenţi a demonstrat reuşită şi în cazul însămânţatului tardiv.
Pentru a confirma prognozele, mai trebuie să fie însămânţate 43 de mii de hectare de orz şi grâu.
După o secetă pedologică severă în perioada vegetaţiei şi apoi precipitaţiile din octombrie, în mare parte pe teritoriul R. Moldova rezervele de umiditate în orizontul de sol 0-20 cm satisface necesităţile culturilor şi sunt aproape sau chiar peste media multianuală, cu excepţia raioanelor din extrema sudică. Situaţia este nefastă însă la analiza rezervelor de umiditate în straturile mai adânci de sol, până la 100 cm. Sunt peste norma multianuală doar rezervele pentru staţiile de monitorizare regională de la Ocniţa, Briceni, Edineţ, Bălţi şi Chişinău. Aceste cifre arată seceta pedologică, instaurată la finele anului 2019, continuă în unele regiuni. Şi în cazul în care rezervele de umiditate nu vor fi suplinite, există riscul unor recolte joase ale culturilor de toamnă.
Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, în primele decade ale lunii octombrie s-au înregistrat precipitaţii de câteva ori peste normă, cu excepţia staţiilor meteo de la Căuşeni, Vulcăneşti şi Ştefan Vodă. Precipitaţii în extrema de sud-est a R. Moldova nu au avut loc, îngreunând şi mai mult situaţia producătorilor agricoli din regiune.
Ghenadie Rusu a menţionat că în Republica Moldova anual ajung să fie recoltate în jur de 421,3 mii de hectare culturi de toamnă (conform mediei anilor 2015-2019). Prognoza pentru 2021 este aceeaşi. În anul curent, au fost semănate 429 de mii de hectare cu principalele culturi de toamnă: grâu, orz şi rapiţă.
Suprafeţe însămânţate cu rapiţă sunt puţin peste 30 de mii de hectare, pe când media anilor 2015-2019, conform Biroului Naţional de Statistică, este de 26,76 mii de hectare. De notat este că, începând cu 2015, cu excepţia anului 2020, suprafeţele de rapiţă de toamnă au cunoscut o dinamică continuă.
Orzul de toamnă, dimpotrivă, manifestă trend negativ al suprafeţelor recoltate. Până acum, cu orz au fost însămânţate 41 de mii de hectare, comparativ cu 50,24 mii de hectare media anilor 2015-2019. Ghenadie Rusu a menţionat că este însă în creştere constată media recoltată la hectare. Astfel că volumele globale rămân cam la acelaşi nivel de 149 de mii de tone.
Grâului îi revin în continuare cele mai mari suprafeţe. Media anilor 2015-2019 este de 351,3 mii de hectare. Conform informaţiilor operative oferite de direcţiile raionale, până acum au fost însămânţate 266,2 mii de hectare. Prognoza MADRM, pentru această cultură este în jur de 300 de mii de hectare. Condiţiile meteo sunt favorabile pentru însămânţare, iar experienţa anilor precedenţi a demonstrat reuşită şi în cazul însămânţatului tardiv.
Pentru a confirma prognozele, mai trebuie să fie însămânţate 43 de mii de hectare de orz şi grâu.
După o secetă pedologică severă în perioada vegetaţiei şi apoi precipitaţiile din octombrie, în mare parte pe teritoriul R. Moldova rezervele de umiditate în orizontul de sol 0-20 cm satisface necesităţile culturilor şi sunt aproape sau chiar peste media multianuală, cu excepţia raioanelor din extrema sudică. Situaţia este nefastă însă la analiza rezervelor de umiditate în straturile mai adânci de sol, până la 100 cm. Sunt peste norma multianuală doar rezervele pentru staţiile de monitorizare regională de la Ocniţa, Briceni, Edineţ, Bălţi şi Chişinău. Aceste cifre arată seceta pedologică, instaurată la finele anului 2019, continuă în unele regiuni. Şi în cazul în care rezervele de umiditate nu vor fi suplinite, există riscul unor recolte joase ale culturilor de toamnă.
