Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
Nicolae Costin ar fi împlinit astăzi 85 de ani
Primul primar democrat al Chişinăului, Nicolae Costin, un mare patriot al neamului românesc, ar fi împlinit azi 85 de ani. A fost om politic şi unul dintre fruntaşii Mişcării Naţionale din Basarabia. În memoria lui Nicolae Costin, la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, a fost deschisă o expoziţie de documente care poate fi vizitată până pe şapte mai.
IRINA MIHAILICI, reporter TVR MOLDOVA: Expoziţia cu titlul- Nicolae Costin fruntaş al Mişcării Naţionale din Basarabia conţine circa 45 de documente. Este vorba despre enciclopedii, ediţii periodice, fotografii, dar şi materiale oferite de către Arhiva Naţională a Republicii Moldova.
ELENA PINTILII, director, Biblioteca Naţională: În expoziţie se regăsesc monografii şi albume care la fel reflectă o parte din activitatea lui Nicolae Costin în special în calitate de om politic. Noi toţi împreună că măria sa a avut o contribuţie substanţială în cadrul mişcării de renaştere naţională, de readucere acasă a limbii române şi a alfabetului latin.
Nicolae Costin a fost primar general al Chişinăului din 1990 până în 1994. A susţinut revenirea la limba română şi la alfabetul latin, la tradiţiile naţionale în învăţământ şi cultură. Lui i se datorează, în mare parte, reînvierea tradiţiilor legate de sărbătorile creştine, redeschiderea bisericilor din Chişinău, inclusiv a Catedralei "Naşterea Domnului". A reuşit să înlăture, fără vărsări de sânge, statuia lui Lenin din centrul oraşului şi să readucă la locul iniţial monumentul, restaurat, al lui Ştefan cel Mare. Este considerat primul primar al municipiului Chişinău care a promovat mai multe reforme în dezvoltarea oraşului.
ELENA PINTILII, director, Biblioteca Naţională: Redenumirea a peste 700 de străzi din Municipiul Chişinău unde şi astăzi regăsim nume notorii atât a literaturii, cât şi a culturii noastre naţionale. Primul a utilizat noţiunea de primar, primărie, pretor, dar să punem în valoare şi o parte din publicaţiile care se păstrează într-o instituţie de memorie cum este biblioteca Naţională.
Nicolae Costin s-a născut pe 7 aprilie 1936 la Pecişte, Rezina. A absolvit Şcoala Pedagogică din Orhei, apoi Facultatea de Istorie a USM. A lucrat învăţător şi profesor universitar. A fost preşedinte executiv al Frontului Popular, deputat în primul parlament democratic al Republicii Moldova, coautor al Declaraţiei de Independenţă şi al Constituţiei. A luptat pentru unirea cu România până la sfârşitul vieţii. S-a stins din viaţă din cauza leucemiei. Astăzi două străzi din Iaşi şi Chişinău, dar şi un gimnaziu îi poartă numele.
ELENA PINTILII, director, Biblioteca Naţională: În expoziţie se regăsesc monografii şi albume care la fel reflectă o parte din activitatea lui Nicolae Costin în special în calitate de om politic. Noi toţi împreună că măria sa a avut o contribuţie substanţială în cadrul mişcării de renaştere naţională, de readucere acasă a limbii române şi a alfabetului latin.
Nicolae Costin a fost primar general al Chişinăului din 1990 până în 1994. A susţinut revenirea la limba română şi la alfabetul latin, la tradiţiile naţionale în învăţământ şi cultură. Lui i se datorează, în mare parte, reînvierea tradiţiilor legate de sărbătorile creştine, redeschiderea bisericilor din Chişinău, inclusiv a Catedralei "Naşterea Domnului". A reuşit să înlăture, fără vărsări de sânge, statuia lui Lenin din centrul oraşului şi să readucă la locul iniţial monumentul, restaurat, al lui Ştefan cel Mare. Este considerat primul primar al municipiului Chişinău care a promovat mai multe reforme în dezvoltarea oraşului.
ELENA PINTILII, director, Biblioteca Naţională: Redenumirea a peste 700 de străzi din Municipiul Chişinău unde şi astăzi regăsim nume notorii atât a literaturii, cât şi a culturii noastre naţionale. Primul a utilizat noţiunea de primar, primărie, pretor, dar să punem în valoare şi o parte din publicaţiile care se păstrează într-o instituţie de memorie cum este biblioteca Naţională.
Nicolae Costin s-a născut pe 7 aprilie 1936 la Pecişte, Rezina. A absolvit Şcoala Pedagogică din Orhei, apoi Facultatea de Istorie a USM. A lucrat învăţător şi profesor universitar. A fost preşedinte executiv al Frontului Popular, deputat în primul parlament democratic al Republicii Moldova, coautor al Declaraţiei de Independenţă şi al Constituţiei. A luptat pentru unirea cu România până la sfârşitul vieţii. S-a stins din viaţă din cauza leucemiei. Astăzi două străzi din Iaşi şi Chişinău, dar şi un gimnaziu îi poartă numele.
