Oraşele Bălţi, Cimişlia şi Cahul, cele mai transparente localităţi din Republica Moldova
Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:

Oraşele Bălţi, Cimişlia şi Cahul, cele mai transparente localităţi din Republica Moldova

Oraşele Bălţi, Cimişlia şi Cahul sunt cele mai transparente localităţi din Republica Moldova, iar Străşeni, Făleşti şi Cahul - cele mai transparente raioane din ţară în anul 2018, fapt pentru care au fost premiate. Clasamentul celor mai deschise autorităţi publice locale, realizat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” împreună cu INEKO Slovacia a fost prezentat în cadrul unei conferinţe publice.

Pe parcursul celor trei ani de monitorizare, administraţiile publice locale şi raionale au evoluat în ceea ce priveşte deschiderea acestora către cetăţeni. Cel mai mult a urcat în clasament municipiul Străşeni, urmat de oraşul Sângerei, satul Cărpineni şi oraşul Ialoveni. Astfel, din 2016 şi până în prezent, a crescut media generală de transparenţă cu 4,87 puncte procentuale pentru administraţiile publice locale de nivelul I şi 7,34 puncte procentuale pentru administraţiile publice locale de nivelul II. Deşi media generală pentru localităţi este de 23,55% din 100 maxim posibile, iar media generală pentru raioane este de 37,28%, marea majoritate a autorităţilor publice locale de nivelul I şi II şi-au îmbunătăţit încontinuu nivelul de transparenţă, fapt ce a dus la acumularea unui punctaj mai mare şi ocuparea unui loc mai bun în comparaţie cu anii precedenţi. Printre exemplele pozitive evidenţiem municipiul Bălţi, care ocupă prima poziţie doi ani la rând, cu o medie peste 80% (A+), municipiul Străşeni, care are cel mai mare progres în punctaj (+50,2 puncte) şi în clasament (+39 locuri). La nivel de raioane, prima poziţie a fost ocupată doi ani la rând cu o medie peste 78% în 2018 (A) de raionul Străşeni, iar raionul Cahul a avut cea mai mare ascensiune în 2018 (+46,6 puncte) şi a urcat pe locul III în clasament (+26 locuri), se arată în raportul de monitorizare a activităţii administraţiilor publice locale în ceea ce priveşte deschiderea faţă de cetăţeni.

„Autorităţile publice locale din R. Moldova au devenit mai deschise în ultimul timp şi au început să utilizeze tot mai mult paginile web pentru a aduce la cunoştinţă cetăţenilor informaţiile de interes public. Totodată, clasamentul din 2018 constată primul exemplu de elaborare şi publicare pe web a Codului de etică pentru aleşii locali şi cu toate că în R. Moldova nu este obligatoriu, trei administraţii locale şi o administraţie raională publică contractele de achiziţii pe pagina lor oficială”, este de părere Viorel Pârvan, autorul raportului de transparenţă.​

Potrivit clasamentului, cele mai bune exemple de respectare a accesului la informaţie este Primăria oraşului Cimişlia (97 de puncte) şi Consiliul raional Sângerei (94 puncte). La capitolul participarea în procesul decizional, municipiul Bălţi şi Consiliul raional Străşeni îşi păstrează, în ultimii ani, prima poziţie. În ceea ce priveşte achiziţiile publice, majoritatea autorităţilor (29 de localităţi şi 9 raioane) publică anunţurile de participare la achiziţiile publice şi mai puţin rezultatele achiziţiilor. Cu toate acestea, deşi este important ca autorităţile să publice contractele de achiziţii publice pe paginile lor web ca şi societatea civilă să le poată monitoriza, acest lucru nu este făcut. Doar pe pagina web a municipiului Bălţi, a satelor Costeşti, Varniţa, dar şi a Consiliului raional Străşeni găsim contractele de achiziţii publice.

În ceea ce ţine de transparenţa bugetară, 34 de autorităţi locale de nivelul I şi 27 de raioane au publicat pe web bugetul pe anul 2018. Studiul mai scoate în evidenţă faptul că deşi 24 de primării au făcut publice pe pagina web CV-ul primarului, declaraţiile de avere şi interesele personale ale primarului, viceprimarilor şi a funcţionarilor publici, sunt publicate doar pe pagina web a primăriilor din municipiul Cahul şi din oraşul Cimişlia. În cazul autorităţilor raionale, Consiliul raional Râşcani este unicul raion care are publicat pe pagina web Codul de etică pentru aleşii locali.

Clasamentul celor mai transparente autorităţi publice locale mai arată că 58 de primării şi 30 de consilii raionale nu au făcut publice prin intermediul paginii web funcţiile publice vacante în 2017 şi doar primăriile din municipiul Bălţi, primăria Călăraşi şi Consiliile raionale din Străşeni şi Sângerei au făcut acest lucru.

Alte capitole analizate sunt „serviciile publice” şi „investiţiile, întreprinderile municipale şi participarea în societăţile comerciale”. Astfel, Primăria municipiului Bălţi şi Consiliul raional Făleşti reprezintă cele mai bune exemple de accesibilitate pentru populaţie la informaţiile despre serviciile sociale. De asemenea, doar 13 primării şi două consilii raionale publică pe web informaţiile privind programele şi proiectele, ale căror beneficiari sau executanţi sunt. La nivel raional, doar administraţia raionului Făleşti a publicat pe web CV-ul conducătorilor întreprinderilor municipale.

Cele 60 de localităţi (40 de oraşe şi 20 cele mai mari sate/comune) şi 32 de consilii raionale au fost evaluate în baza următoarelor nouă criterii de transparenţă: accesul la informaţie, participarea în procesul decizional, procesul bugetar, organizarea şi desfăşurarea achiziţiilor publice, administrarea proprietăţii publice, conflictul de interese, resursele umane, serviciile sociale şi investiţiile raionale. Punctajul maxim pentru administraţia unei autorităţi publice locale constituie 100 de puncte. Astfel, cele mai transparente localităţi sunt municipiul Bălţi (82 de puncte), oraşul Cimişlia (62 puncte) şi municipiul Cahul (62 puncte). La rândul său, cele mai transparente autorităţi publice locale de nivelul II sunt consiliile raionale din Străşeni (78 de puncte), Făleşti (64 de puncte) şi Cahul (58 de puncte).

Topul celor mai transparente autorităţi publice locale din Republica Moldova poate fi găsit pe portalul de date deschise localtransparency.viitorul.org.

Similare