Sondaj, IDIS Viitorul: În acest an, Republica Moldova înregistrează o uşoară scădere a numărului cetăţenilor care vor să plece peste hotare
Vizualizari:

Sondaj, IDIS Viitorul: În acest an, Republica Moldova înregistrează o uşoară scădere a numărului cetăţenilor care vor să plece peste hotare

În acest an, Republica Moldova înregistrează o uşoară scădere a numărului cetăţenilor care vor să plece peste hotare. Dintre cei care vor să plece sunt oamenii de la sate, în special bărbaţii. Acestea sunt datele unui sondaj de opinie efectuat de către CBS-AXA, la comanda Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, şi prezentat vineri, 11 iunie, de către expertul în politici economice al IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniţă”, în cadrul unei noi ediţii a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniţă”, realizată în parteneriat cu Privesc.eu.

Potrivit sondajului, în acest an, 15,2% dintre cetăţenii Republicii Moldova, de peste 18 ani, spun că intenţionează în următoarele luni să plece peste hotare, în scădere cu aproape 3% faţă de 2020 şi cu 5% faţă de anul 2018. „15,2% înseamnă în jur de 30-35 de mii de persoane, care în acest an cel mai probabil vor părăsi teritoriul Republicii Moldova”, a explicat economistul.

Fiind analizată cifra în scădere, Veaceslav Ioniţă spune că sunt trei răspunsuri: 1 – deja nu mai are cine pleca; 2 – cetăţenii Republicii Moldova, în ajunul alegerilor parlamentare anticipate, speră că viaţa lor se va schimba şi poate nu ar merita să plece peste hotare; 3 – totuşi calitatea vieţii în Republica Moldova s-a îmbunătăţit şi unii consideră că există oportunităţi de a munci aici acasă.

Cei care în ultimii trei ani au fost peste hotare, iar în prezent sunt în Republica Moldova, au fost întrebaţi dacă mai vor să plece peste hotare în viitorul apropiat. 13,7% dintre respondenţi au răspuns că da. Aproape dublu faţă de anul trecut, când 7,6% aveau această intenţie.

Tinerii de 18-29 de ani sunt cei care vor să plece cel mai mult peste hotare – 28 %, cu aproape 1% mai mult decât acum un an, însă cu circa 2% mai puţini decât în 2018. Apoi urmează cei de vârsta 30-44 de ani – 18,1%. „În privinţa tinerilor situaţia cum a fost una extrem de tristă, aşa şi a rămas – extrem de tristă. Practic fiecare al treilea tânăr spune că vrea să plece peste hotare şi decizia lui timp de cinci ani nu s-a schimbat. Tinerii, cum spuneai acum cinci ani că vor să plece, exact aşa spun şi acum. Este cel mai stabil grup care nici de cum nu vede soluţia existenţei aici în Republica Moldova”, a afirmat Veaceslav Ioniţă.

Sondajul mai arată că avem o diferenţă destul de puternică legată de intenţia de a pleca peste hotare în funcţie de sexul respondentului. Dacă în rândul femeilor avem 12%, care au spus că ar dori să plece în viitorul apropiat, atunci în cazul bărbaţilor această cifră este de aproape 19%.

Totodată, există o diferenţă între dorinţa de a pleca peste hotare în dependenţă de traiul respondentului. 13,2% din populaţia de la oraşe este expusă dorinţei de a părăsi Republica Moldova şi 17% - a celor care trăiesc la sate. „Migraţia de bază, care are loc în Republica Moldova, are loc din contul celor care trăiesc la sate. Ca rezultat, avem o depopulare puternică a zonelor rurale”, a mai spus expertul în politici economice.

Potrivit economistului, două elemente importante ale migraţiei îşi lasă amprenta asupra Republicii Moldova. În primul rând este vorba de banii pe care îi trimit cei din diasporă acasă. În acest an, volumul remitenţelor cel mai probabil va fi cel mai mare din istoria Republicii Moldova. În primele patru luni ale anului, volumul remitenţelor a fost un record absolut pentru Moldova – 513 milioane de dolari, mult peste media pentru primele patru luni ale anului. Cu 30 de milioane de mai mult comparativ cu recordul anual din 2008.

De asemenea, a opinat că în acest an, la alegerile parlamentare anticipate, moldovenii de peste hotare vor avea cea mai puternică voce din istoria Republicii Moldova. Dacă la alegerile precedente aceştia votau şi decideau 3-4 mandate, în acest an vor avea un impact de cel puţin 10-11 mandate. „Cei din diasporă au o tendinţă de activism civic din ce în ce mai mare. Dacă în 2015, doar 6% din cei aflaţi peste hotare au mers la vot, în 2020 am avut aproape 32% dintre cetăţenii noştri aflaţi peste hotare care şi-a exprimat interesul de vot”, a conchis Veaceslav Ioniţă.

Similare
RECOMANDĂRI