Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
Tăierea porcului, o tradiţie respectată cu sfinţenie în ajun de Crăciun
Tradiţiile de Crăciun sunt respectate cu sfinţenie de gospodarii basarabeni. În satele din Republica Moldova tăierea porcului este un obicei care vine din negura timpului, un motiv de mândrie şi de bucurie pentru că se apropie Crăciunul pe stil vechi. Şi pentru că obiceiurile de sărbători sunt mai frumoase la ţară, echipa TVR MOLDOVA a mers la familia Aghenie, din satul Sadova, o gospodărie de oameni harnici, care au sacrificat porcul pentru masa de sărbătoare, aşa cum cere tradiţia.
Din moşi strămoşi, basarabenii nu renunţă la tradiţia de a tăia porcul de Crăciun. Ritualul sacrificării acestui animal aminteşte de jerfele aduse de popoarele vechi: egipteni, greci sau romani, la trecere într-un alt an sau la schimbarea anotimpului
O vorbă din bătrâni spune că cine nu are carne de porc pe masa de Crăciun nu va avea un an bun. Aşa că la sacrificarea tradiţională a godacului din gospodărie participă întreaga familie.
„Lucrul ăsta de a tăia porcul e din moşi strămoşi, tata a tăiat porcul de Crăciun şi noi, corespunzător, tăiem porcul de Crăciun, e post şi după post se fac bucate, soţia face diferite bucate, era pe timpuri, atâta punea în pod un jambon că îl mâncam tocmai la Paşte, un gust super. La sat tradiţia este cu adevărat, la noi crăciunul se face pe 7, anul nou pe 13 seara, ca pe timpuri, e mai radiţional, mai vechi”, ne-a spus Tudor Aghenie.
În familia Aghenie, obiceiul tăierii porcului este respectat ca în timpurile vechi. Gospodarii se pregătesc dis-de-dimineaţă pentru acest adevărat ritual, ce necesită multă îndemânare şi pricepere.
„Crăciunul este o sărbătoare şi rar care nu taie un purcel să-l aibă la masă carne proaspătă crescută de casă. Ca să avem un purcel pe masa de sărbătoare, trebuie să-l cumpărăm de mititel, să-l creştem. Mai departe va fi curăţirea părului şi are o pieliţă sub păr mai subţirică, merge curăţirea părului, după îl înegrim ca să-l coacem”, a precizat Vasile Gaber.
Pregătită ca pe vreme bunicilor, carnea de porc capătă gustul autentic, tradiţional, care nu se aseamănă cu produsele găsite astăzi în magazine.
„Înainte metodele erau cu paie, stăpânul a vrut cu paie. O să coacem mai întâi cu gaz, îl vom înegri tot, îl vom spăla şi după îi vom da cu paie ca să. Şi se primeşte tot cum se făcea înainte”, ne-a arătat Vasile Gaber.
În familia lui Tudor Aghenie, ritualul tăierii porcului este însoţit de un pahar cu vin fiert delicios, pregătit de mezina casei.
„Nu poţi să tai porcul pe sec, altfel nici carnea nu e bună, trebuie s-o înmuiem cumva, e o tradiţie să torni câte o sută de grame, câte un pahar de vin pentru că e o sărbătoare”, a spus Tudor Aghenie.
„Pregătim izvarul la foc, adăugăm piper negru, zahăr, de preferinţă se adaugă coji de portocale, scorţişoară şi aşa mai departe, dar ingredintele de bază sunt piperul negru şi zahărul şi vinul bun”, a menţionat Simona, fiica lui Tudor Aghenie.
Cei mai fericiţi sunt, ca de fiecare dată, copiii. Ei încalecă porcul, după ce a fost pârlit şi curăţat. Dacă fac asta, tradiţia spune că vor avea noroc tot anul.
Dorind, probabil, să îşi reamintească momentele pe care le-au trăit cândva, acasă la părinţi sau bunici, la familia Aghenie au venit mulţi vizitatori. Ei au vrut sa se bucure, astfel, de vechile datini şi să le arate copiilor cât de frumoase au rămas sărbătorile de iarnă la sate.
„Ne pare un lucru foarte frumos, mai ales pentru cei care stăm la bloc şi, din păcate, buneii nu mai sunt în viaţă şi chiar nu avem unde să mergem să le arătăm aceste tradiţii şi faptul că mai sunt aşa gospodari care practică şi vor să păstrăm tradiţiile noastre moldoveneşti, chiar le mulţumim”, ne-a spus Olesea Cobzari.
„Am hotărât cu soţia să aducem copiii să le arătăm cum sacrifică porcul. Azi am participat de la început. Prima dată fac aşa ceva, dar în copilărie am văzut cum pregătesc porcul, părinţii, neamurile, nu e aşa uşor cum pare la prima vedere”. a precizat Vadim Cobzari.
Tăierea porcului de Crăciun este o tradiţie care ne leagă de trecut, de rădăcinile noastre româneşti, de străbuni. Astfel de obiceiuri nu trebuie să dispară, luate de valul de modernism, pentru că fac parte din identitatea acestui popor.
O vorbă din bătrâni spune că cine nu are carne de porc pe masa de Crăciun nu va avea un an bun. Aşa că la sacrificarea tradiţională a godacului din gospodărie participă întreaga familie.
„Lucrul ăsta de a tăia porcul e din moşi strămoşi, tata a tăiat porcul de Crăciun şi noi, corespunzător, tăiem porcul de Crăciun, e post şi după post se fac bucate, soţia face diferite bucate, era pe timpuri, atâta punea în pod un jambon că îl mâncam tocmai la Paşte, un gust super. La sat tradiţia este cu adevărat, la noi crăciunul se face pe 7, anul nou pe 13 seara, ca pe timpuri, e mai radiţional, mai vechi”, ne-a spus Tudor Aghenie.
În familia Aghenie, obiceiul tăierii porcului este respectat ca în timpurile vechi. Gospodarii se pregătesc dis-de-dimineaţă pentru acest adevărat ritual, ce necesită multă îndemânare şi pricepere.
„Crăciunul este o sărbătoare şi rar care nu taie un purcel să-l aibă la masă carne proaspătă crescută de casă. Ca să avem un purcel pe masa de sărbătoare, trebuie să-l cumpărăm de mititel, să-l creştem. Mai departe va fi curăţirea părului şi are o pieliţă sub păr mai subţirică, merge curăţirea părului, după îl înegrim ca să-l coacem”, a precizat Vasile Gaber.
Pregătită ca pe vreme bunicilor, carnea de porc capătă gustul autentic, tradiţional, care nu se aseamănă cu produsele găsite astăzi în magazine.
„Înainte metodele erau cu paie, stăpânul a vrut cu paie. O să coacem mai întâi cu gaz, îl vom înegri tot, îl vom spăla şi după îi vom da cu paie ca să. Şi se primeşte tot cum se făcea înainte”, ne-a arătat Vasile Gaber.
În familia lui Tudor Aghenie, ritualul tăierii porcului este însoţit de un pahar cu vin fiert delicios, pregătit de mezina casei.
„Nu poţi să tai porcul pe sec, altfel nici carnea nu e bună, trebuie s-o înmuiem cumva, e o tradiţie să torni câte o sută de grame, câte un pahar de vin pentru că e o sărbătoare”, a spus Tudor Aghenie.
„Pregătim izvarul la foc, adăugăm piper negru, zahăr, de preferinţă se adaugă coji de portocale, scorţişoară şi aşa mai departe, dar ingredintele de bază sunt piperul negru şi zahărul şi vinul bun”, a menţionat Simona, fiica lui Tudor Aghenie.
Cei mai fericiţi sunt, ca de fiecare dată, copiii. Ei încalecă porcul, după ce a fost pârlit şi curăţat. Dacă fac asta, tradiţia spune că vor avea noroc tot anul.
Dorind, probabil, să îşi reamintească momentele pe care le-au trăit cândva, acasă la părinţi sau bunici, la familia Aghenie au venit mulţi vizitatori. Ei au vrut sa se bucure, astfel, de vechile datini şi să le arate copiilor cât de frumoase au rămas sărbătorile de iarnă la sate.
„Ne pare un lucru foarte frumos, mai ales pentru cei care stăm la bloc şi, din păcate, buneii nu mai sunt în viaţă şi chiar nu avem unde să mergem să le arătăm aceste tradiţii şi faptul că mai sunt aşa gospodari care practică şi vor să păstrăm tradiţiile noastre moldoveneşti, chiar le mulţumim”, ne-a spus Olesea Cobzari.
„Am hotărât cu soţia să aducem copiii să le arătăm cum sacrifică porcul. Azi am participat de la început. Prima dată fac aşa ceva, dar în copilărie am văzut cum pregătesc porcul, părinţii, neamurile, nu e aşa uşor cum pare la prima vedere”. a precizat Vadim Cobzari.
Tăierea porcului de Crăciun este o tradiţie care ne leagă de trecut, de rădăcinile noastre româneşti, de străbuni. Astfel de obiceiuri nu trebuie să dispară, luate de valul de modernism, pentru că fac parte din identitatea acestui popor.
