Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
Retrospectiva anului 2021. Care au fost cele mai importante evenimente care au marcat domeniul educaţiei
Tânăra generaţie a mai trecut printr-un an dificil, marcat de restricţiile pandemiei. Peste 330 de mii de elevi şi aproape 60 de mii de studenţi au oscilat în procesul educativ între lecţiile online şi cele cu prezenţa fizică. Educaţia nu are voie să sufere pentru că de ea depinde viaţa şi valoarea generaţiilor viitoare. Principiul reformei din 2021, sintetizat de un expert, este că şcoala trebuie să se debaraseze de tradiţiile de egalitarism şi de nivelare de creiere. Cert e că mai trebuie multe de făcut, dar în 2021 s-au făcut câţiva paşi importanţi.
Şi 2021 a fost anul pandemiei, iar şcoala a trebuit să aleagă deseori între educaţie şi restricţii sanitare. Au fost multe incertitudini, ore şi examene amânate, vacanţe prelungite, cursuri recuperate în viteză, toate cu efecte dure pentru tânăra generaţie.
„Ca oricare părinte vrea să fie şcoala şcoală, prezenţa copilului în şcoală. Să fie feedbackul acesta între profesor şi copil. Avem 3 copii, clasa 5, clasa 3 şi unul de grădiniţă. Ei stau într-o odaie, unul de la telefon, altul de la calculator şi vă imaginaţi că rezultate din astfel de învăţătură nu se fac. Deja de doi ani suntem nevoiţi să ne organizăm astfel ca să putem sta cu copiii acasă şi să participa la aceste lecţii online”.
Studenţii au stat şi ei mai mult în online. Au fost şi nemulţumiţi care au protestat pentru că doreau să meargă la cursuri şi examene.
„Avem unii profesori care ne-au reproşat că vrem aceste examene din motivul să copiem. Cine are de copiat, copiază şi on line şi of line. Acesta nu este motivul principal. Nu este USM universitatea care are studenţi doar din oraş. Mulţi sunt din raioane aflate sub cod roşu şi acest lucru trebuie să fie luat în considerare”.
Anul 2021 a adus un nou ministru la Educaţie. Locul Liliei Pogolşa a fost luat de către Anatolie Topală. Pogolşa nu s-a remarcat decât pentru faptul că l-a demis nediplomatic pe profesorul Ion Iovcev, directorul singurului liceu cu predare în limba română de la Tiraspol.
Prof. ION IOVCEV, fost director al Liceului Lucian Blaga din Tiraspol: „Botezul a fost acolo, la Tiraspol, iar finalul a fost atât de urât şi neomenesc”.
Urâte şi neomeneşti rămân şi problemele şcolilor cu predare în limba română din stânga Nistrului. Un raport Promo-LEX confirmă lipsa sediilor, riscul de înrolarea în aşa-numita armată a regiunii transnistriene sau încălcarea libertăţii de circulaţie a persoanelor.
PAVEL CAZACU, jurist, Asociaţia Promo-LEX: „Pe deoparte sunt măsurile individuale care se referă la bani, dar mai importante sunt cele generale unde Federaţia Rusă împreună cu cele de la Tiraspol, trebuie să se abţină de la aceste persecutări, intimidări”.
Şi astea sunt doar o parte dintre probleme. Natalitatea scăzută şi migraţia au lăsat şi în 2021 multe instituţii de învăţamânt fără elevi. Efectele nu sunt greu de anticipat. Republica Moldova va rămâne fără forţă de muncă specializată iar criza se resimte deja.
VALERIU SAINSUS, sociolog: „Avem o tendinţă de descreştere a reproducerii populaţiei care este de durată, pe de altă parte este, desigur, emigraţia excesivă. Noi suntem la etapa la care numărul de copiii a scăzut aproape de 2 ori. Sunt datele statistice oficiale. Rămân rezervat, consider că numărul este mai mare”.
E bine că bugetul alocat Educaţiei a fost de 13,5 miliarde de lei. În ultimii ani nu s-au taiat bani iar resurse sunt. Problema este alta.
ANATOLIE GREMALSCHI, expert în educaţie: „Problema principală nu este în insuficienţa alocaţiilor, ci în ineficienţa utilizării lor. Aici este marea noastră problemă”.
Dar banii nu sunt totul iar 2021 a adus şi reforme organizatorice şi de evaluare. S-a înregistrat o rata de promovabilitate de 94% la bacalaureat, iar medie generală a fost peste 7. Rezultate slabe s-au înregistrat la limba română, limba rusă, matematică şi istorie.
ANATOLIE GREMALSCHI, expert în educaţie: „Concepţia precedentă de evaluare a rezultatelor şcolare era bazată mai mult pe reproducerea materiilor şi mai puţin pe aplicarea lor în practică. Anume şi din aceste cauze, rezultatele noastre la Pisa erau cam modeste. De la candidaţi nu se va mai cere memorarea unor volume enorme de informaţii, ci capacitatea de a le aplica pentru a rezolva anumite probleme”.
În învăţământul tehnic s-a continuat abordarea duală a studiilor - pe lângă teorie, se dezvoltă şi abilităţile practice. În 2021, Republica Moldova a reuşit să adere la programul de studii Orizont.
ANATOL GREMALSCHI, expert în educaţie: „Fapt care deschide noi perspective de integrare a învăţământului superior cu cercetarea. Nu e niciun secret, învăţământul superior a devenit unul în masă şi dimensiunea de cercetare ştiinţifică a rămas în urmă”.
Învăţământul superior a fost susţinut şi în 2021 de numeroasele investiţii europene. Numai în proiectul "Livada Moldovei", finanţat de Banca Europeană de Investiţii, s-au modernizat zece laboratoare ale Universităţii Tehnice. Iar lista cu finanţările europene în educaţie poate continua.
IURIE VÎRLAN, consultant, proiectul ''Livada Moldovei'': „Majoritatea proiectelor sunt axate pe reconstrucţia şi dotarea laboratoarelor cu materiale didactice, aparataje de ultimă generaţie astfel încât calitatea studiilor la instituţiile educaţionale care sunt finanţate în cadrul proiectului, reamintesc sunt 10, să corespundă aşteptărilor sectorului real al economiei”.
Guvernul României a continuat şi in 2021 să sprijine sistemul de educaţie din Republica Moldova. Renovarea şi dotarea şcolilor şi grădiniţelor a rămas ca un proiect prioritar.
Din cauza situaţiei pandemice şi a sistemului de învăţământ online deficitar, ministerele de resort din România şi Republica Moldova au decis să dea o şansă elevilor şi studenţilor basarabeni pentru a beneficia de studii de calitate după absolvirea treptei gimnaziale, liceale şi chiar la programele de masterat. Pentru acest proiect, Guvernul României a alocat în 2021 un buget de 5 milioane de euro. Potrivit datelor din ultimii cinci ani, la instituţiile de învăţământ din România învaţă peste 10.000 de tineri din Republica Moldova. Iar proiecte de succes sunt mult mai multe. Cu sprijinul financiar al României a fost amenajat recent un studio TV la Facultatea de Jurnalism iar studenţii beneficiază de echipament modern şi de condiţii moderne de studiu.
„Consider că studenţii se vor implica mai mult şi putea face mai multe materiale”.
Şi pentru că reformele incep să dea roade, în 2021 a fost semnat şi acordul privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi titlurilor ştiinţifice între Guvernele României şi Republicii Moldova. Iar performanţa este recunoscută peste tot. 33 de elevi au obţinut rezultate remarcabile la olimpiadele şi concursurile regionale şi internaţionale. La 16 olimpiade şi concursuri, elevii au obţinut 42 de premii, dintre care 1 medalie de aur, 3 medalii de argint, 28 de medalii de bronz şi 8 menţiuni de onoare.
ANATOLIE TOPALĂ, ministrul Educaţiei: „Aceste rezultate ne demonstrează că ţara noastră are tineri talentaţi, bine pregătiţi şi că în pofida mai multor impedimente, elevii şi tinerii noştri ating asemenea culmi”.
Totuşi, mai sunt multe de făcut. Performanţa cere muncă, investiţii, metode, răbdare şi stategii.
ANATOL GREMALSCHI, expert în educaţie: „Ar trebui să ne debarasăm de tradiţiile de egalitarism şi nivelare de creiere. Şcoala trebuie să aibă grijă în viitor, ca fiecare elev să-şi realizeze potenţialul. O altă abordare în opinia mea ar fi să nu infantilizăm educaţia. Se observă transferul metodologic de învăţare din clasele mici, în clasele mari şi chiar se ajunge şi în universităţi”.
Potrivit Biroului de Statistică, la începutul anului de studii 2021/22, în învăţământ erau înscrişi aproape 337 de mii de elevi şi în jur de 60 de mii de studenţi. Ei trebuie să ştie că singura lor misiune este să invete, pentru că la o astfel de dorinţă nimeni nu poate impune restrictii.
„Ca oricare părinte vrea să fie şcoala şcoală, prezenţa copilului în şcoală. Să fie feedbackul acesta între profesor şi copil. Avem 3 copii, clasa 5, clasa 3 şi unul de grădiniţă. Ei stau într-o odaie, unul de la telefon, altul de la calculator şi vă imaginaţi că rezultate din astfel de învăţătură nu se fac. Deja de doi ani suntem nevoiţi să ne organizăm astfel ca să putem sta cu copiii acasă şi să participa la aceste lecţii online”.
Studenţii au stat şi ei mai mult în online. Au fost şi nemulţumiţi care au protestat pentru că doreau să meargă la cursuri şi examene.
„Avem unii profesori care ne-au reproşat că vrem aceste examene din motivul să copiem. Cine are de copiat, copiază şi on line şi of line. Acesta nu este motivul principal. Nu este USM universitatea care are studenţi doar din oraş. Mulţi sunt din raioane aflate sub cod roşu şi acest lucru trebuie să fie luat în considerare”.
Anul 2021 a adus un nou ministru la Educaţie. Locul Liliei Pogolşa a fost luat de către Anatolie Topală. Pogolşa nu s-a remarcat decât pentru faptul că l-a demis nediplomatic pe profesorul Ion Iovcev, directorul singurului liceu cu predare în limba română de la Tiraspol.
Prof. ION IOVCEV, fost director al Liceului Lucian Blaga din Tiraspol: „Botezul a fost acolo, la Tiraspol, iar finalul a fost atât de urât şi neomenesc”.
Urâte şi neomeneşti rămân şi problemele şcolilor cu predare în limba română din stânga Nistrului. Un raport Promo-LEX confirmă lipsa sediilor, riscul de înrolarea în aşa-numita armată a regiunii transnistriene sau încălcarea libertăţii de circulaţie a persoanelor.
PAVEL CAZACU, jurist, Asociaţia Promo-LEX: „Pe deoparte sunt măsurile individuale care se referă la bani, dar mai importante sunt cele generale unde Federaţia Rusă împreună cu cele de la Tiraspol, trebuie să se abţină de la aceste persecutări, intimidări”.
Şi astea sunt doar o parte dintre probleme. Natalitatea scăzută şi migraţia au lăsat şi în 2021 multe instituţii de învăţamânt fără elevi. Efectele nu sunt greu de anticipat. Republica Moldova va rămâne fără forţă de muncă specializată iar criza se resimte deja.
VALERIU SAINSUS, sociolog: „Avem o tendinţă de descreştere a reproducerii populaţiei care este de durată, pe de altă parte este, desigur, emigraţia excesivă. Noi suntem la etapa la care numărul de copiii a scăzut aproape de 2 ori. Sunt datele statistice oficiale. Rămân rezervat, consider că numărul este mai mare”.
E bine că bugetul alocat Educaţiei a fost de 13,5 miliarde de lei. În ultimii ani nu s-au taiat bani iar resurse sunt. Problema este alta.
ANATOLIE GREMALSCHI, expert în educaţie: „Problema principală nu este în insuficienţa alocaţiilor, ci în ineficienţa utilizării lor. Aici este marea noastră problemă”.
Dar banii nu sunt totul iar 2021 a adus şi reforme organizatorice şi de evaluare. S-a înregistrat o rata de promovabilitate de 94% la bacalaureat, iar medie generală a fost peste 7. Rezultate slabe s-au înregistrat la limba română, limba rusă, matematică şi istorie.
ANATOLIE GREMALSCHI, expert în educaţie: „Concepţia precedentă de evaluare a rezultatelor şcolare era bazată mai mult pe reproducerea materiilor şi mai puţin pe aplicarea lor în practică. Anume şi din aceste cauze, rezultatele noastre la Pisa erau cam modeste. De la candidaţi nu se va mai cere memorarea unor volume enorme de informaţii, ci capacitatea de a le aplica pentru a rezolva anumite probleme”.
În învăţământul tehnic s-a continuat abordarea duală a studiilor - pe lângă teorie, se dezvoltă şi abilităţile practice. În 2021, Republica Moldova a reuşit să adere la programul de studii Orizont.
ANATOL GREMALSCHI, expert în educaţie: „Fapt care deschide noi perspective de integrare a învăţământului superior cu cercetarea. Nu e niciun secret, învăţământul superior a devenit unul în masă şi dimensiunea de cercetare ştiinţifică a rămas în urmă”.
Învăţământul superior a fost susţinut şi în 2021 de numeroasele investiţii europene. Numai în proiectul "Livada Moldovei", finanţat de Banca Europeană de Investiţii, s-au modernizat zece laboratoare ale Universităţii Tehnice. Iar lista cu finanţările europene în educaţie poate continua.
IURIE VÎRLAN, consultant, proiectul ''Livada Moldovei'': „Majoritatea proiectelor sunt axate pe reconstrucţia şi dotarea laboratoarelor cu materiale didactice, aparataje de ultimă generaţie astfel încât calitatea studiilor la instituţiile educaţionale care sunt finanţate în cadrul proiectului, reamintesc sunt 10, să corespundă aşteptărilor sectorului real al economiei”.
Guvernul României a continuat şi in 2021 să sprijine sistemul de educaţie din Republica Moldova. Renovarea şi dotarea şcolilor şi grădiniţelor a rămas ca un proiect prioritar.
Din cauza situaţiei pandemice şi a sistemului de învăţământ online deficitar, ministerele de resort din România şi Republica Moldova au decis să dea o şansă elevilor şi studenţilor basarabeni pentru a beneficia de studii de calitate după absolvirea treptei gimnaziale, liceale şi chiar la programele de masterat. Pentru acest proiect, Guvernul României a alocat în 2021 un buget de 5 milioane de euro. Potrivit datelor din ultimii cinci ani, la instituţiile de învăţământ din România învaţă peste 10.000 de tineri din Republica Moldova. Iar proiecte de succes sunt mult mai multe. Cu sprijinul financiar al României a fost amenajat recent un studio TV la Facultatea de Jurnalism iar studenţii beneficiază de echipament modern şi de condiţii moderne de studiu.
„Consider că studenţii se vor implica mai mult şi putea face mai multe materiale”.
Şi pentru că reformele incep să dea roade, în 2021 a fost semnat şi acordul privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi titlurilor ştiinţifice între Guvernele României şi Republicii Moldova. Iar performanţa este recunoscută peste tot. 33 de elevi au obţinut rezultate remarcabile la olimpiadele şi concursurile regionale şi internaţionale. La 16 olimpiade şi concursuri, elevii au obţinut 42 de premii, dintre care 1 medalie de aur, 3 medalii de argint, 28 de medalii de bronz şi 8 menţiuni de onoare.
ANATOLIE TOPALĂ, ministrul Educaţiei: „Aceste rezultate ne demonstrează că ţara noastră are tineri talentaţi, bine pregătiţi şi că în pofida mai multor impedimente, elevii şi tinerii noştri ating asemenea culmi”.
Totuşi, mai sunt multe de făcut. Performanţa cere muncă, investiţii, metode, răbdare şi stategii.
ANATOL GREMALSCHI, expert în educaţie: „Ar trebui să ne debarasăm de tradiţiile de egalitarism şi nivelare de creiere. Şcoala trebuie să aibă grijă în viitor, ca fiecare elev să-şi realizeze potenţialul. O altă abordare în opinia mea ar fi să nu infantilizăm educaţia. Se observă transferul metodologic de învăţare din clasele mici, în clasele mari şi chiar se ajunge şi în universităţi”.
Potrivit Biroului de Statistică, la începutul anului de studii 2021/22, în învăţământ erau înscrişi aproape 337 de mii de elevi şi în jur de 60 de mii de studenţi. Ei trebuie să ştie că singura lor misiune este să invete, pentru că la o astfel de dorinţă nimeni nu poate impune restrictii.
