VIDEO. La 82 de ani, Nicolae Micu este ambasador al agriculturii organice
„Nu mai folosim îngrăşăminte şi erbicide de trei ani, defel”, spune cu mândrie Nicolae Micu, 82 de ani, agronom de specialitate, dar şi de meserie. Practică agricultura de 63 de ani. În acest an, are în grija sa 94 de ha de secară, cultură pe care o creşte prin rotaţie, ajutând astfel la recuperarea solului şi la stârpirea buruienilor. Totodată, e o plantă solicitată, pâinea de secară îmbunătăţind digestia. Ploile din acest an au adus roadă bogată, spre deosebire de alţi ani, mai secetoşi.
Nicolae Micu este beneficiar al Programului de Granturi Mici al Facilităţii Globale de Mediu (GEF) - PNUD, prin intermediul Asociaţiei Patronale „Alianţa Lanţului Valoric în Agricultura Ecologică din Moldova”, singura asociaţie de fermieri certificaţi ecologic din ţară.
El a fost susţinut la organizarea producerii compostului, atât de la ferma proprie, cât şi de la gospodăriile casnice din satul Olişcani. Compostul substituie îngrăşămintele de sinteză chimică şi sporesc pe termen lung materia organică în sol. L-am rugat pe Nicolae să ne spună mai mult despre parcursul său şi cum a ajuns să fie promotor al agriculturii ecologice.
„Eu am trecut prin toate etapele de reorganizare a agriculturii. Am înţeles că fiecare trebuie să-şi aducă contribuţia pe lumea aceasta, nu doar să consume de pe spatele altuia. Aşa nu e corect.
Pentru a trece de la o producţie tradiţională, cum era până acum, la acesta ecologică, trebuie să îţi doreşti, să iei o decizie, apoi metode se găsesc. Una din aceste metode este rotaţia culturilor. Nu putem semăna doar culturile care aduc profit, noi aşa de fapt sărăcim pământul şi le lăsăm nepoţilor noştri datorii.
Sper că nu o să treacă mult timp până să revenim la ceea ce consumau bunicii, să renunţăm la chimicale. Trebuie să semănăm fără lăcomie, doar culturile cele mai preţuite, fără de care nu poţi, să luptăm cu buruienile şi să folosim vlaga pământului, ceea ce ne dă el, cu cap, raţional.
Abia de trei ani am trecut şi noi la producerea ecologică. Încercăm prin pilda noastră să atragem şi pe alţi colegi pe calea cea dreaptă şi raţională. Ca beneficiar de subvenţii de la stat, eşti pedepsit dacă foloseşti îngrăşăminte chimice. Şi chiar să nu fim pedepsiţi, noi nu avem de gând să ne întoarcem la producţia crescută cu îngrăşăminte. E ineficient şi nesănătos.”
Ne aflăm în satul Olişcani, raionul Şoldăneşti, în gospodăria Madino Agro SRL, care administrează împreună cu Micu&CO SRL 505 ha de terenuri agricole. Aici se fac şi experimente, semănându-se diverse culturi, pe diferite termene, cu diferită desime, după diferiţi premergători, la diferite adâncimi: „Experimentăm să vedem care e mai raţional de folosit sau timpul când semănăm, sau desimea, sau cultura care e mai eficientă”, relatează Nicolae.
Îngrăşămintele organice „lucrează pentru culturi anul împrejur”
Gospodăria deţine şi o fermă de vite mari cornute şi gunoiul de la grajd e folosit ca îngrăşământ organic pe câmp: „El este adus pe câmp. Îl aerisim o dată sau de două ori pe an, temperatura este la 60-70 de grade şi toate seminţele de buruieni care sunt în gunoi îşi pierd puterea lor de încolţire.
În asemenea mod este produs un îngrăşământ concentrat şi va fi mai raţional de aplicat, explică agronomul. Anual, sunt utilizate aprox. 3600 tone de îngrăşământ organic, care acoperă 100 de ha. În fiecare an, sunt schimbate culturile, dar şi porţiunile pe care sunt depuse îngrăşămintele.
Gospodăria are în dotare pluguri/discuri speciale care lucrează la adâncimi de 12-14 cm, pentru a nu distruge structura solului şi complexul de microorganisme care „lucrează pentru culturi anul împrejur”.
Şi cu dăunătorii se luptă, cu „arme” ecologice: „La prun noi avem câţiva gândaci pe care i-am studiat şi am dedus că pe gândacul ghebos îl prindem dacă turnăm apă curată în străchini de culoare albastră, de care el e atras. Se adună mulţi, câteodată prindem şi jumătate de sac pe zi. Schimbăm din nou apa şi iarăşi se adună. Iată aceste este un experiment reuşit”.
Producţia de la gospodărie este riguros certificată: „Certificatul înseamnă că noi ne ţinem de condiţiile care ni se impun şi dacă ne ţinem, noi putem azi produce, mâine producem şi îi putem convinge pe alţii să producă producţie ecologică”, susţine Nicolae Micu.
„Cu producţia ecologică încă nu sunt toate puse la locul lor, nici creşterea, nici exportarea, nici asigurarea, nici plăţile, dar dacă se vrea, totul e posibil”, mai afirmă Nicolae.
Natura nu iartă nicio greşeală, crede Nicolae: „Noi trebuie să conştientizăm că natura este mai presus de orice lege şi trebuie să ne adaptăm toată activitatea noastră faţă de condiţiile climaterice. Mai înainte ploile nu erau chiar la comandă, dar totuşi mai la vreme, şi primăvara, şi toamna. Acum când nu o aştepţi atunci vine, când ne trebuie mai tare ea nu-i defel. Merge nu înspre bine”.
Potrivit Raportului din 2020 privind statutul agriculturii organice şi industriei în Moldova, elaborat de EkoConnect, datorită solurilor sale bune, 63% din terenurile din Moldova sunt utilizate în sectorul agricol, aceasta fiind cea mai mare suprafaţă din Europa, raportată la mărimea teritoriului.
86% din teren este cultivat în mare parte cu porumb, floarea-soarelui şi grâu, ceea ce reprezintă 80%. Cele 143.000 ha de livezi (în principal meri, urmaţi de fructe cu sâmburi şi nuci), precum şi 126.000 ha de vie demonstrează intensitatea utilizării terenului în Moldova
Abuzul de îngrăşăminte sintetice şi pesticide chimice, monoculturile permanente, alături de lipsa rotaţiei culturilor duc la reducerea biodiversităţii şi a nivelului de materie organică din sol.
În consecinţă, solul degradează şi este mai vulnerabil la efectele schimbărilor climatice precum seceta şi ploile abundente, erodându-se din cauza vântului şi apei. Prin urmare, fertilitatea solului, împreună cu productivitatea acestuia, scad constant.
Practicile agricole nedurabile din Moldova amplifică efectele schimbărilor climatice prin emisiile de gaze cu efect de seră. Totuşi, sectorul agricol din Moldova suferă mai mult din cauza efectelor schimbărilor climate decât contribuie la acestea.
Pentru a consolida rezistenţa sectorului şi a-l face mai puţin vulnerabil la noile condiţii climatice şi pentru a-şi îmbunătăţi productivitatea, este esenţial să se îmbogăţească materia organică a solului şi biodiversitatea prin practici durabile.
Cu sprijinul PNUD şi GEF, a fost elaborată platforma www.studii.movca.md şi un program de instruire continuă, „Sistemul de agricultură ecologică”, la care sunt deja 1930 de utilizatori înregistraţi.
Agricultura ecologică combină cele mai bune practici de mediu, un nivel înalt de biodiversitate, conservarea resurselor naturale şi aplicarea unor standarde înalte privind bunăstarea animalelor.
