17 iunie, Ziua mondială pentru combaterea deşertificării şi a secetei. Aproape trei sferturi din pământul neacoperit de gheaţă al Planetei fost modificat de oameni
Ziua dedicată deşertificării se concentrează pe problema transformării terenurilor degradate în pământuri sănătoase. Reabilitarea terenurilor degradate aduce rezistenţă economică, creează locuri de muncă, creşte veniturile şi creşte securitatea alimentară. Ajută biodiversitatea să se refacă. Blochează carbonul care încălzeşte Pământul, încetinind schimbările climatice. De asemenea, poate diminua impactul schimbărilor climatice şi poate sprijini redresarea în urma pandemiei COVID-19, relatează stiriletvr.ro.
Ziua de 17 iunie a fost declarată Ziua mondială pentru combaterea deşertificării şi a secetei de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia A / RES / 49/115 adoptată în decembrie 1994.
"Reabilitarea terenurilor poate contribui în mare măsură la redresarea economică post-COVID. Investiţiile în reabilitarea terenurilor creează locuri de muncă şi generează beneficii economice şi ar putea asigura mijloace de trai într-un moment în care sute de milioane de locuri de muncă sunt pierdute", spune secretarul executiv al Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Combaterea Deşertificării, Ibrahim Thiaw.
Astăzi de face un apel pentru investiţii în activităţi care protejează şi refac ecosistemele naturale.
Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Combaterea Deşertificării (UNCCD) va colabora cu Ministerul Mediului (MINAE) din Costa Rica, pentru a încuraja gospodăriile, comunităţile, sectorul privat şi ţările să aibă o relaţie mai bună cu natura.
Aproape trei sferturi din pământul neacoperit de gheaţă a fost modificat de oameni pentru a satisface o cerere tot mai mare de alimente, materii prime, autostrăzi şi case. Reabilitarea ecosistemelor deteriorate atenuează schimbările climatice şi susţine apărarea naturii împotriva dezastrelor şi a evenimentelor meteorologice extreme, cum ar fi incendiile sălbatice, seceta, inundaţiile şi furtunile de nisip şi praf.
Reabilitarea peisajelor naturale reduce contactul strâns între viaţa sălbatică şi aşezările umane, creând un tampon natural împotriva bolilor zoonotice.
Evitarea, încetinirea şi inversarea pierderii terenurilor productive şi a ecosistemelor naturale este acum urgentă şi importantă pentru o recuperare rapidă în urma pandemiei şi pentru garantarea supravieţuirii pe termen lung a oamenilor şi a planetei.
