17 octombrie, Ziua Internaţională pentru Eradicarea Săraciei. 115 milioane de oameni, sub pragul sărăciei extreme din cauza pandemiei

Persoanele care trăiesc în sărăcie se confruntă cu multe lipsuri interdependente care îi privează de drepturi şi le perpetuează sărăcia: condiţii de muncă periculoase, locuinţe nesigure, lipsa alimentelor nutritive, acces inegal la justiţie, lipsa puterii politice, acces limitat la asistenţa medicală

Tema 2020: Împreună pentru drepate socială şi de mediu pentru toţi

Justiţia socială nu poate fi realizată pe deplin fără a corecta nedreptăţile de mediu. Oamenii care trăiesc în sărăcie extremă sunt primii care acţionează decisiv în cadrul comunităţilor lor ca răspuns la sărăcie, schimbări climatice şi provocări de mediu. Cu toate acestea, eforturile şi experienţa lor trec adesea neobservate şi neapreciate; capacitatea lor de a contribui pozitiv la soluţii a fost trecută cu vederea; nu sunt recunoscuţi ca factori de schimbare şi vocile lor nu sunt auzite, în special în organismele internaţionale. Acest lucru trebuie să se schimbe.

Participarea, cunoştinţele, contribuţiile şi experienţa persoanelor care trăiesc în sărăcie şi a celor lăsaţi în urmă trebuie să fie evaluate, respectate şi reflectate în eforturile noastre de a construi o lume echitabilă şi durabilă în care să existe justiţie socială şi de mediu pentru toţi. În 2018, 8% dintre angajaţii lumii şi familiile lor trăiau cu mai puţin de 1,90 dolari de persoană pe zi. Majoritatea oamenilor care trăiesc sub pragul sărăciei, în Asia de Sud şi Africa subsahariană. Ratele ridicate ale sărăciei se găsesc adesea în ţările mici, fragile şi afectate de conflicte.

Începând din 2018, 55% din populaţia lumii nu beneficiază de protecţie socială.

COVID-19 şi sărăcia

Cu 10 ani înainte de 2030, data scadentă pentru îndeplinirea Obiectivelor de dezvoltare durabilă, al cărei prim scop este eradicarea sărăciei în toate formele, COVID-19 aruncă tot mai mulţi oameni în sărăcie extremă.

Pandemia de COVID-19 va împinge aproximativ 88 - 115 milioane de oameni în sărăcie extremă.

Singurul şoc care a crescut rata sărăciei mondiale în ultimii 30 de ani a fost criza financiară asiatică din 1997-1998.

Nivelul sărăciei scăzuse înainte de ambele şocuri.

În timp ce criza financiară asiatică a crescut sărăcia cu 1,3% în 1998 faţă de 1997 (de la 29,6% la 30%), se preconizează că pandemia COVID-19 va creşte sărăcia cu 8,1% în 2020 faţă de 2019 (de la 8,4% la 9,1%).

Pandemia COVID-19 este încă în evoluţie, iar prognozele pe termen lung nu sunt disponibile. Folosind datele şi proiecţiile disponibile acum, se pare că noul coronavirus este cel mai grav factor care a intervenit în eradicarea sărăciei în ultimele trei decenii.

Sărăcia extremă va creşte anul acesta pentru prima dată în peste două decenii. Pandemia de COVID-19 va face ca 115 milioane de oameni să se încadreze în această categorie până la finalul anului, arată Banca Mondială.

Până în 2021, cifra celor aflaţi sub pragul sărăciei extreme ar putea ajunge la 150 de milioane, arată cifrele citate de BBC News.

Sărăcia extremă este definită ca nivelul de trai al unei persoane care are mai puţin de 1,9 dolari pe zi (7,8 lei).

Creşterea sărăciei extreme înregistrată anul acesta, este prima din 1998, când criza financiară asiatică a zguduit economia globală.

Înainte de pandemie, rata sărăciei extreme era de aşteptat să scadă la 7,9% în 2020. Dar acum este probabil să afecteze între 9,1% şi 9,4% din populaţia lumii, arată raportul Băncii Mondiale.

Risipa alimentară, impact pe termen lung asupra societăţii

Un studiu recent arată că trei din patru români aruncă mâncarea neconsumată

Trei din patru români aruncă mâncarea neconsumată. Românii cheltuie între 30% şi 40% din venituri pe alimente, faţă de media de 10% din Uniunea Europeană, iar între 33% şi 50% din mâncarea cumpărată ajunge să fie aruncată.

De Ziua Naţională a Alimentaţiei şi a Combaterii Risipei Alimentare, LifeBox atrage atenţia asupra fenomenului risipei alimentare, cu impact pe termen lung asupra societăţii.

Potrivit datelor din ghidul companiei pentru alegerea optimă a meniului, trei din patru respondenţi la întrebarea: „Ce faci cu mâncarea care îţi rămâne în frigider, neconsumată?” au menţionat că o aruncă, un obicei de consum tot mai întâlnit în special în mediile urbane, în timp ce un sfert dintre aceştia spun că au grijă să o consume integral sau să o doneze.

Conform unui raport al Comisiei Europene, românii cheltuie între 30% şi 40% din venituri pe alimente, comparativ cu media de circa 10% în Uniunea Europeană.

De asemenea, între 33% şi 50% din mâncarea pe care o cumpărăm ajunge să fie aruncată. Până la 50% din totalul risipei alimentară este produs de consumatorii individuali din oraşe, potrivit aceleiaşi surse.

„Conştientizarea acestui obicei de consum este unul foarte important pentru societate şi am văzut încă de la începutul activităţii noastre o mare oportunitate de a ne implica în reducerea risipei alimentare. Prin crearea unui sistem în care clienţii noştri îşi comandă mesele în avans, în medie pe şapte zile, putem să ne aprovizionăm exact cu ceea ce avem nevoie de la furnizorii noştri şi, la rândul lor, clienţii consumă exact cât au nevoie, fără a mai arunca mâncarea. Rezultatul a fost o reducere semnificativă a deşeurilor alimentare din lanţul de aprovizionare, în special comparativ cu bucătăriile restaurantelor clasice, precum şi reducerea risipei în cazul clienţilor noştri şi, nu în ultimul rând, educarea lor în acest sens”, au declarat cofondatorii LifeBox.