Banca Mondială şi FMI, previziuni sumbre: „Creştere uriaşă” a preţurilor la alimente din cauza „catastrofei umanitare” din Ucraina

Lumea se confruntă cu o „catastrofă umanitară” din cauza unei crize alimentare apărute în urma invaziei Ucrainei de către Rusia, a declarat preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, pentru BBC.

Malpass a avertizat că creşterile record ale preţurilor alimentelor împing sute de milioane de oameni în sărăcie şi reprezintă o provocare politică şi pentru guvernele care nu pot face nimic în privinţa asta.

 

„Este o catastrofă umană, adică nutriţia scade. Dar apoi devine şi o provocare politică pentru guvernele care nu pot face nimic în privinţa asta. Nu au provocat-o (catastrofa – n.r.) şi văd preţurile crescând”, a spus el într-un interviu cu editorul de economie BBC Faisal Islam.

Banca Mondială spune că ar putea exista o creştere „uriaşă” de 37% a preţurilor la alimente, care este „amplificată pentru cei săraci”.

„Afectează alimentele de toate tipurile – uleiuri, cereale”, mai spune oficialul Băncii Mondiale.

Potrivit acestuia, accentul trebuia să se pună pe creşterea livrărilor în întreaga lume de îngrăşăminte şi alimente, alături de asistenţă direcţionată pentru cei mai săraci.

Semnalul de alarmă al FMI

„Inflaţia a crescut peste cea din 2021, s-au acumulat surprizele inflaţiei. Iar în prognoza noastră, inflaţia în economiile avansate este proiectată la 5,7% în acest an, venind de la o scădere de 0,7% în 2020. În economiile de piaţă emergente, inflaţia este mai mare, dar creşterea ei a fost mai mică. În 2020, am avut 5,2 şi previzionăm 8,7 pentru anul acesta”, a declarat Vitor Gaspar, şeful Departamentului Afaceri Fiscale din cadrul FMI.

Diferitele şocuri au adus şi noi riscuri pentru finanţele publice la nivel mondial. Guvernele sunt sub presiune să facă faţă creşterii preţurilor la energie şi alimente. Pentru a uşura povara gospodăriilor, a asigura securitatea alimentară şi a preveni tulburările sociale, majoritatea guvernelor au anunţat măsuri pentru a limita creşterea preţurilor interne.

Cu toate acestea, astfel de acţiuni ar putea avea costuri fiscale mari şi ar putea exacerba nepotrivirile între cererea şi oferta globală, punând şi mai multă presiune asupra preţurilor internaţionale şi ar putea duce la penurie de energie sau alimente, subliniază FMI. Acest lucru ar afecta şi mai mult ţările cu venituri mici care se bazează pe energie şi alimente importate.

„La sfârşitul anului 2021, preţurile la energie şi preţurile la alimente erau deja mari şi în creştere. Invadarea Ucrainei de către Rusia a pus gaz pe foc. În acest moment, situaţia poate fi etichetată ca o criză alimentară şi o criză energetică (…) Pentru ţările sărace şi în bugetul gospodăriilor, ponderea alimentelor poate ajunge până la 60%, în unele state. Comparaţi asta cu 10% în economiile avansate”, a subliniat Gaspar.