Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
În urmă cu 26 de ani, Basarabia era cutremurată de o veste tragică. Primul primar al Chişinăului democratic, Nicolae Costin, pierdea lupta cu o boală nemiloasă
În urmă cu 26 de ani, pe 16 februarie 1995, Basarabia era cutremurată de o veste tragică: primul primar al Chişinăului democratic, Nicolae Costin, pierdea lupta cu o boală nemiloasă. Nicolae Costin era unul dintre liderii Mişcării de Renaştere a românilor dintre Prut şi Nistru şi a readus Chişinăul la rădăcinile sale fireşti, româneşti, iar întreaga Basarabie a contaminat-o de setea de libertate.
Nicolae Costin s-a născut pe 7 aprilie 1936 în comuna Pecişte, plasa Rezina, judeţul Orhei, Regatul României. Era al şaselea copil în familie, care, peste ani, avea să devină unul dintre apostolii cauzei româneşti în Basarabia.
„Nicolae Costin iubea oamenii şi toate acţiunile sale porneau de la acest sentiment. Era un mare strateg, un bun analist şi, în acelaşi timp, avea un arsenal întreg de argumente”, a spus IULIANA GOREA – COSTIN, soţia regretatului Nicolae Costin.
La sfârşitul anilor 80, în stânga Prutului erau vremuri agitate şi tulburi. Această palmă de pământ era ancorată în parada suveranităţilor, care a cuprins întregul spaţiu sovietic.
„Totdeauna am biruit cu sfânta cruce în mâini. Astăzi, când am declarat principiile renaşterii noastre naţionale, suntem datori să trecem de la vorbe la fapte”, spunea NICOLAE COSTIN, primul primar al Chişinăului democratic.
Conştientizând importanţa momentului pe care contextul geopolitic îl oferă românilor din stânga Prutului, Nicolae Costin renunţă la catedra universitară în favoarea unei instituţii, care a dat tonul schimbărilor în Basarabia – Primăria Chişinău. În 1990 este ales primar, preşedinte al Consiliului Municipal Chişinău şi deputat în primul Parlament democratic.
„Dumnezeu a spus că: sunt mulţi chemaţi, dar puţini aleşi. Nicolae Costin a fost unul din puţinii oameni aleşi la acea vreme, pentru ca să facă vremurile mai bune, pentru că erau vremuri foarte triste, foarte grele”, a spus ANA RĂILEAN, consilierul viceprimarului Ilie Coşanu (1990 - 1995).
„El a fost de-un patriotism pragmatic. Patriotism al faptelor, nu al vorbelor”, a spus NICOLAE DABIJA, scriitor.
„Nicolae Costin era un om cald şi această căldură pe care o emana, o simţea fiecare”, a spus ANA RĂILEAN, consilierul viceprimarului Ilie Coşanu (1990 - 1995).
„Pentru că se angajase să slujească oamenii, nu să fie slujit”, a spus ULIANA GOREA – COSTIN, soţia regretatului Nicolae Costin.
La iniţiativa lui Nicolae Costin, în Chişinău, pentru prima dată este marcată sărbătoarea Naţională "Limba Noastră cea Română". A depus efort pentru a creşte numărul instituţiilor de învăţământ româneşti. A transformat Chişinăul în municipiu, iar străzile oraşului le-a rebotezat.
„Care nu ţineau de istoria neamului, de istoria românilor, de istoria Chişinăului. Chişinăul era împânzit cu străzi gen: Sibirskaia, Novosibirskaia”, a spus ANA RĂILEAN, consilierul viceprimarului Ilie Coşanu (1990 - 1995).
În perioada lui Nicolae Costin se deschid tot mai multe biblioteci şi muzee. Aleea Clasicilor din Grădina Publică este completată cu busturile scriitorilor români, interzişi până atunci în Basarabia.
„Avea o ţinută şi o capacitate de a convinge şi de a atrage oamenii în jurul său şi acolo unde a fost el a reuşit să facă ceea ce alţii nu ar fi putut face”, a spus VASILE NEDELCIUC, deputat în Parlamentul 90, preşedinte al Comisiei pentru Politică Externă.
„Pe toţi îi convingea şi nu are importanţă cine era, rus, român, moldovean”, a spus TUDOR CONDREA, şoferul fostului primar al Chişinăului Nicolae Costin.
În 1990, Nicolae Costin redeschide Catedrala Naşterea Domnului din Chişinău.
„Erau lacrimi de bucurie, erau aplauze, erau rugăciuni, şi dincolo de toate, era o mare credinţă într-un viitor mai bun”, A SPUS IULIANA GOREA – COSTIN, soţia regretatului Nicolae Costin.
„Din lunga voastră îngenunchere, sculaţi, Hristos a înviat! Să facem totul pentru a renaşte tradiţia noastră creştinească. Tradiţie purtată cu sfinţenie de către strămoşii noştri.”, spunea NICOLAE COSTIN în mai 1990
Pe 27 august 1991, Nicolae Costin a fost unul dintre cei care au pus semnătura pe Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova faţă de URSS.
„Îl consider pe Costin unul dintre puţinele caractere autentice din liderii mişcării de eliberare naţională. A ajutat ca în Chişinău tinerii să se simtă liberi”, a spus VASILE NEDELCIUC, deputat în Parlamentul 90, preşedinte al Comisiei pentru Politică Externă.
„Şi odată cu libertatea chişinăuenilor, de ea s-au contaminat şi locuitorii republicii noastre”, a spus NICOLAE DABIJA, scriitor.
„Să ne apărăm şi să ne consolidăm integritatea. Să nu cedăm nicio palmă de pământ. Nici de Nord, nici de Sud, nici de Răsărit. Numai atunci vom avea dreptul să revenim acasă cu capul ridicat, cu demnitatea naţională”, spunea NICOLAE COSTIN, primul primar al Chişinăului democratic.
În anul 1993, Nicolae Costin află că este grav bolnav. Avea leucemie. Se spune că a fost otrăvit.
„S-a lucrat ca Nicolae Costin să plece devreme dintre noi”, a spus NICOLAE DABIJA, scriitor.
În anul 1993, Nicolae Costin află că este grav bolnav. Avea leucemie. Se spune că a fost otrăvit.
„Vă spun sincer, avea lacrimi în ochi. Era conştient că moare”, a spus VASILE NEDELCIUC, deputat în Parlamentul 90, preşedinte al Comisiei pentru Politică Externă.
Nicolae Costin a plecat la cele veşnice pe 16 februarie 1995.
„Îşi asumase în întregime destinul şi, în mod special, rolul de intelectual conştient, care avea datoria de a-şi înălţa alături semenii”, a spus IULIANA GOREA – COSTIN, soţia regretatului Nicolae Costin.
„Rămân optimist, sperând că ne va ajunge şi înţelepciune, dar şi curaj şi vom putea zi de zi, să ne consolidăm în acest spaţiu, lăsat nouă de Dumnezeu, dar apărat cu sabia, plătit cu sânge de moşii şi strămoşii noştri”, spunea NICOLAE COSTIN, primul primar al Chişinăului democratic.
„Nicolae Costin iubea oamenii şi toate acţiunile sale porneau de la acest sentiment. Era un mare strateg, un bun analist şi, în acelaşi timp, avea un arsenal întreg de argumente”, a spus IULIANA GOREA – COSTIN, soţia regretatului Nicolae Costin.
La sfârşitul anilor 80, în stânga Prutului erau vremuri agitate şi tulburi. Această palmă de pământ era ancorată în parada suveranităţilor, care a cuprins întregul spaţiu sovietic.
„Totdeauna am biruit cu sfânta cruce în mâini. Astăzi, când am declarat principiile renaşterii noastre naţionale, suntem datori să trecem de la vorbe la fapte”, spunea NICOLAE COSTIN, primul primar al Chişinăului democratic.
Conştientizând importanţa momentului pe care contextul geopolitic îl oferă românilor din stânga Prutului, Nicolae Costin renunţă la catedra universitară în favoarea unei instituţii, care a dat tonul schimbărilor în Basarabia – Primăria Chişinău. În 1990 este ales primar, preşedinte al Consiliului Municipal Chişinău şi deputat în primul Parlament democratic.
„Dumnezeu a spus că: sunt mulţi chemaţi, dar puţini aleşi. Nicolae Costin a fost unul din puţinii oameni aleşi la acea vreme, pentru ca să facă vremurile mai bune, pentru că erau vremuri foarte triste, foarte grele”, a spus ANA RĂILEAN, consilierul viceprimarului Ilie Coşanu (1990 - 1995).
„El a fost de-un patriotism pragmatic. Patriotism al faptelor, nu al vorbelor”, a spus NICOLAE DABIJA, scriitor.
„Nicolae Costin era un om cald şi această căldură pe care o emana, o simţea fiecare”, a spus ANA RĂILEAN, consilierul viceprimarului Ilie Coşanu (1990 - 1995).
„Pentru că se angajase să slujească oamenii, nu să fie slujit”, a spus ULIANA GOREA – COSTIN, soţia regretatului Nicolae Costin.
La iniţiativa lui Nicolae Costin, în Chişinău, pentru prima dată este marcată sărbătoarea Naţională "Limba Noastră cea Română". A depus efort pentru a creşte numărul instituţiilor de învăţământ româneşti. A transformat Chişinăul în municipiu, iar străzile oraşului le-a rebotezat.
„Care nu ţineau de istoria neamului, de istoria românilor, de istoria Chişinăului. Chişinăul era împânzit cu străzi gen: Sibirskaia, Novosibirskaia”, a spus ANA RĂILEAN, consilierul viceprimarului Ilie Coşanu (1990 - 1995).
În perioada lui Nicolae Costin se deschid tot mai multe biblioteci şi muzee. Aleea Clasicilor din Grădina Publică este completată cu busturile scriitorilor români, interzişi până atunci în Basarabia.
„Avea o ţinută şi o capacitate de a convinge şi de a atrage oamenii în jurul său şi acolo unde a fost el a reuşit să facă ceea ce alţii nu ar fi putut face”, a spus VASILE NEDELCIUC, deputat în Parlamentul 90, preşedinte al Comisiei pentru Politică Externă.
„Pe toţi îi convingea şi nu are importanţă cine era, rus, român, moldovean”, a spus TUDOR CONDREA, şoferul fostului primar al Chişinăului Nicolae Costin.
În 1990, Nicolae Costin redeschide Catedrala Naşterea Domnului din Chişinău.
„Erau lacrimi de bucurie, erau aplauze, erau rugăciuni, şi dincolo de toate, era o mare credinţă într-un viitor mai bun”, A SPUS IULIANA GOREA – COSTIN, soţia regretatului Nicolae Costin.
„Din lunga voastră îngenunchere, sculaţi, Hristos a înviat! Să facem totul pentru a renaşte tradiţia noastră creştinească. Tradiţie purtată cu sfinţenie de către strămoşii noştri.”, spunea NICOLAE COSTIN în mai 1990
Pe 27 august 1991, Nicolae Costin a fost unul dintre cei care au pus semnătura pe Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova faţă de URSS.
„Îl consider pe Costin unul dintre puţinele caractere autentice din liderii mişcării de eliberare naţională. A ajutat ca în Chişinău tinerii să se simtă liberi”, a spus VASILE NEDELCIUC, deputat în Parlamentul 90, preşedinte al Comisiei pentru Politică Externă.
„Şi odată cu libertatea chişinăuenilor, de ea s-au contaminat şi locuitorii republicii noastre”, a spus NICOLAE DABIJA, scriitor.
„Să ne apărăm şi să ne consolidăm integritatea. Să nu cedăm nicio palmă de pământ. Nici de Nord, nici de Sud, nici de Răsărit. Numai atunci vom avea dreptul să revenim acasă cu capul ridicat, cu demnitatea naţională”, spunea NICOLAE COSTIN, primul primar al Chişinăului democratic.
În anul 1993, Nicolae Costin află că este grav bolnav. Avea leucemie. Se spune că a fost otrăvit.
„S-a lucrat ca Nicolae Costin să plece devreme dintre noi”, a spus NICOLAE DABIJA, scriitor.
În anul 1993, Nicolae Costin află că este grav bolnav. Avea leucemie. Se spune că a fost otrăvit.
„Vă spun sincer, avea lacrimi în ochi. Era conştient că moare”, a spus VASILE NEDELCIUC, deputat în Parlamentul 90, preşedinte al Comisiei pentru Politică Externă.
Nicolae Costin a plecat la cele veşnice pe 16 februarie 1995.
„Îşi asumase în întregime destinul şi, în mod special, rolul de intelectual conştient, care avea datoria de a-şi înălţa alături semenii”, a spus IULIANA GOREA – COSTIN, soţia regretatului Nicolae Costin.
„Rămân optimist, sperând că ne va ajunge şi înţelepciune, dar şi curaj şi vom putea zi de zi, să ne consolidăm în acest spaţiu, lăsat nouă de Dumnezeu, dar apărat cu sabia, plătit cu sânge de moşii şi strămoşii noştri”, spunea NICOLAE COSTIN, primul primar al Chişinăului democratic.
