Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
Retrospectiva 2019: Autorităţile de la Chişinău şi cele de la Tiraspol au bătut pasul pe loc în reglementarea conflictului transnistrean
Încercarea de a reglementa conflictul transnistrean nu a adus mari succese nici în 2019. Autorităţile de la Chişinău cât şi autorităţile nerecunoscute de la Tiraspol au bătut pasul pe loc. Acuzaţiile reciproce, blocaje decizionale şi încălcări constante ale zonei de securitatea au fost principalele bariere în procesul de soluţionare a conflictului. La aproape 30 de ani de la declanşarea conflictului, sute de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova mai trăiesc în izolare.
Activitatea Comisiei Unificate de Control, structură menită să rezolve problemele cetăţenilor din regiunea transnistreană a fost mereu blocată. Luni la rând nu s-a putut lua nicio decizie, pentru că separatiştii dar şi reprezentanţii delegaţiei Federaţiei Ruse au o poziţie comună în majoritatea problemelor, contrară poziţiei de la Chişinău. Fostul reprezentat al acestei comisii din partea Republicii Moldova, Ion Leahu, spune că cea mai mare problemă nesoluţionată este încălcarea zonei de securitate.
ION LEAHU, fost reprezentant CUC: „Regimul din Transnistria are intenţia să se afirme ca stat suveran şi independent, evident că toate deciziile toate propunerile ele se adoptă cu amprenta acestei idei”.
Cel mai strigător la cer este transportarea muniţiilor armelor şi armamentelor din Colbasana sper Tiraspol spre unităţile militare transnistrene. "
Administraţia separatistă de la Tiraspol nu mai încearcă să ascundă deplasarea ilegală a muniţiilor şi a militarilor ruşi în zona transnistreană. La începutul lunii decembrie 2019, Tiraspolul a trimis o notă la Chişinău în care, pentru prima dată, au confirmat oficial că trupele ruse se află acolo şi activează pe lângă misiunea de pacificare.
"Delegaţia transnistreană reaminteşte din nou participanţilor CUC că Acordul din 1992 nu a acordat Comisiei nicio altă competenţă decât să împiedice reluarea ostilităţilor. Dar misiunea de a crea condiţii favorabile pentru desfăşurarea negocierilor de pace între părţile aflate în conflict, de a menţine formatul existent al operaţiunii de menţinere a păcii este clar definită pentru trupele de menţinere a păcii, în competenţele căreia nu intră asigurarea securităţi posturilor de grăniceri ", subliniază reprezentanţi ai Tiraspolului (novostipmr.md).
Autorităţile de la Chişinău pot folosi acest document pentru a demonstra ineficienţa misiunii de pacificare.
ION LEAHU fost reprezentant CUC: „Vor fi iniţiate nişte proceduri care în opinia mea ar trebui să fie iniţiate pentru a demonstra că operaţiunea de pacificare nu este efectivă asta e una, ia din contra susţine agresivitatea regimului transnistrean."
Şi formatul 5 plus 2 de reglementare a conflictului, deşi s-a reunit în două sesiuni la Bratislava, s-a încheiat fără vreun rezultat. Un protocol comun nu a fost semnat. Chişinăul a insistat pe includerea in document a priorităţilor legate de facilităţile fiscale.
ALEXANDRU FLENCHEA, vicepremier pentru Reintegrare: „Aceste priorităţi sunt patru la număr şi sunt foarte simple: primul - libertatea în zona de circulaţie, doi - drepturile omului, problematica drepturilor omului, care sunt un scop în sine şi în lucru continuu, trei - asigurarea şcolilor cu predare în grafie latină în regiune, şi cea dea patra prioritate constă în facilitarea comerţului între cele 2 maluri."
Chiar dacă protocolul de la Bratislava nu a fost semnat, faptul că delegaţia Republicii Moldova şi-a menţinut poziţia şi a cerut pentru prima dată includerea subiectelor economice pe ordinea zile poate fi considerat un succes.
ION LEAHU fost reprezentant CUC: „Pentru prima dată de când au loc negocierile în formalul 5+2 să propună includerea în agendă problemele care nu vizează nu numai interesele Transnistriei dar într-adevăr vizează interesele viitoarei reintegrări cu R. Moldova. Este vorba de problema impozitelor fiscale şi vamale."
În încercarea de găsi o soluţie pentru regiunea transnistreană, a fost readusă în prim plan şi ideea federalizării. Propunerea a fost făcută chiar de preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, în luna iulie, în timpul negocierii unei coaliţii de guvernare cu fostul preşedinte al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc. Federalizarea trebuia să se regăsească într-un acord secret între PSRM şi PDM.
IGOR DODON, preşedintele Republicii Moldova: „Ideal ca ceea ce e în acordul acesta, tot, dacă putem tot, dacă nu cu excepţia unui sigur punct, federalizarea, să fie în acordul public care să fie semnat de dvs şi Zinaida Greacenâi, astăzi”.
Preşedintele şi-a schimbat planul la scurt timp şi a dat asigurări că ideea de federalizare a regiunii transnistrene nu se află acum pe masa discuţiilor şi nu se va regăsi nici în viitor.
(22.11.2019) IGOR DODON, preşedintele Republicii Moldova: „Eu cred că în viitor noi trebuie să discutăm, dar formula de federalizare nu este acum pe ordinea de zi şi cred că nu va fi nici în timpul apropiat. Astfel de decizii trebuie luate de comun, în primul rând la Chişinău, trebuie să avem un consens la nivel naţional, după aceea să discutăm cu Tiraspolul, să-i convingem pe această formulă”.
Au trecut aproape 3 decenii de la declanşarea conflictului armat din Transnistria, iar experţii susţin că nu se va găsi o rezolvare până nu va fi un consens a întregii clase politice din Republica Moldova.
ION LEAHU, fost reprezentant CUC: „Regimul din Transnistria are intenţia să se afirme ca stat suveran şi independent, evident că toate deciziile toate propunerile ele se adoptă cu amprenta acestei idei”.
Cel mai strigător la cer este transportarea muniţiilor armelor şi armamentelor din Colbasana sper Tiraspol spre unităţile militare transnistrene. "
Administraţia separatistă de la Tiraspol nu mai încearcă să ascundă deplasarea ilegală a muniţiilor şi a militarilor ruşi în zona transnistreană. La începutul lunii decembrie 2019, Tiraspolul a trimis o notă la Chişinău în care, pentru prima dată, au confirmat oficial că trupele ruse se află acolo şi activează pe lângă misiunea de pacificare.
"Delegaţia transnistreană reaminteşte din nou participanţilor CUC că Acordul din 1992 nu a acordat Comisiei nicio altă competenţă decât să împiedice reluarea ostilităţilor. Dar misiunea de a crea condiţii favorabile pentru desfăşurarea negocierilor de pace între părţile aflate în conflict, de a menţine formatul existent al operaţiunii de menţinere a păcii este clar definită pentru trupele de menţinere a păcii, în competenţele căreia nu intră asigurarea securităţi posturilor de grăniceri ", subliniază reprezentanţi ai Tiraspolului (novostipmr.md).
Autorităţile de la Chişinău pot folosi acest document pentru a demonstra ineficienţa misiunii de pacificare.
ION LEAHU fost reprezentant CUC: „Vor fi iniţiate nişte proceduri care în opinia mea ar trebui să fie iniţiate pentru a demonstra că operaţiunea de pacificare nu este efectivă asta e una, ia din contra susţine agresivitatea regimului transnistrean."
Şi formatul 5 plus 2 de reglementare a conflictului, deşi s-a reunit în două sesiuni la Bratislava, s-a încheiat fără vreun rezultat. Un protocol comun nu a fost semnat. Chişinăul a insistat pe includerea in document a priorităţilor legate de facilităţile fiscale.
ALEXANDRU FLENCHEA, vicepremier pentru Reintegrare: „Aceste priorităţi sunt patru la număr şi sunt foarte simple: primul - libertatea în zona de circulaţie, doi - drepturile omului, problematica drepturilor omului, care sunt un scop în sine şi în lucru continuu, trei - asigurarea şcolilor cu predare în grafie latină în regiune, şi cea dea patra prioritate constă în facilitarea comerţului între cele 2 maluri."
Chiar dacă protocolul de la Bratislava nu a fost semnat, faptul că delegaţia Republicii Moldova şi-a menţinut poziţia şi a cerut pentru prima dată includerea subiectelor economice pe ordinea zile poate fi considerat un succes.
ION LEAHU fost reprezentant CUC: „Pentru prima dată de când au loc negocierile în formalul 5+2 să propună includerea în agendă problemele care nu vizează nu numai interesele Transnistriei dar într-adevăr vizează interesele viitoarei reintegrări cu R. Moldova. Este vorba de problema impozitelor fiscale şi vamale."
În încercarea de găsi o soluţie pentru regiunea transnistreană, a fost readusă în prim plan şi ideea federalizării. Propunerea a fost făcută chiar de preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, în luna iulie, în timpul negocierii unei coaliţii de guvernare cu fostul preşedinte al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc. Federalizarea trebuia să se regăsească într-un acord secret între PSRM şi PDM.
IGOR DODON, preşedintele Republicii Moldova: „Ideal ca ceea ce e în acordul acesta, tot, dacă putem tot, dacă nu cu excepţia unui sigur punct, federalizarea, să fie în acordul public care să fie semnat de dvs şi Zinaida Greacenâi, astăzi”.
Preşedintele şi-a schimbat planul la scurt timp şi a dat asigurări că ideea de federalizare a regiunii transnistrene nu se află acum pe masa discuţiilor şi nu se va regăsi nici în viitor.
(22.11.2019) IGOR DODON, preşedintele Republicii Moldova: „Eu cred că în viitor noi trebuie să discutăm, dar formula de federalizare nu este acum pe ordinea de zi şi cred că nu va fi nici în timpul apropiat. Astfel de decizii trebuie luate de comun, în primul rând la Chişinău, trebuie să avem un consens la nivel naţional, după aceea să discutăm cu Tiraspolul, să-i convingem pe această formulă”.
Au trecut aproape 3 decenii de la declanşarea conflictului armat din Transnistria, iar experţii susţin că nu se va găsi o rezolvare până nu va fi un consens a întregii clase politice din Republica Moldova.
