Secretarul general al NATO anunţă cinci priorităţi pentru summitul aliat de la Bruxelles
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat luni cele cinci teme majore asupra cărora cei 29 de lideri euro-atlantice vor decide la summitul prevăzut să aibă loc între 11 şi 12 iulie la Bruxelles, acestea vizând să contracareze postura agresivă pe care Rusia şi-a asumat-o din 2014 încoace, scrie caleaeuropeana.ro.
Într-un discurs susţinut în plenul Adunării Parlamentare NATO la Varşovia, acolo unde a avut loc summitul din 2016, Stoltenberg a enumerat descurajarea şi apărarea, proiectarea stabilităţii, cooperarea cu Uniunea Europeană, modernizarea structurilor de comandament (coloana vertebrală a NATO) şi împărţirea echitabilă a sarcinilor (celebrul burden sharing) ca fiind temele centrale ale summitului de la Bruxelles la care vor participa Donald Trump, Emmanuel Macron, Angela Merkel, Theresa May, Klaus Iohannis şi ceilalţi şefi de stat sau de guvern din ţările NATO.
De altfel, anunţul privind priorităţile aliate cu privire la următorul summit survin după întrevederile lui Jens Stoltenberg cu preşedintele american Donald Trump şi cabinetul său, la Washington, şi după întrunirea sa de la Paris cu preşedintele francez Emmanuel Macron.
Cele cinci teme evocate de înaltul oficial aliat reflectă un nivel ridicat de interconectare. Dimensiunea descurajării şi apărării – o abordare centrată în mod particular pe relaţia cu Rusia – s-a dezvoltat în mod concret prin seria de măsuri adoptate la Varşovia pentru flancul estic al NATO, unele dintre acestea vizând instalări şi deplasări de forţe militare. În acest context, dimensiunea modernizării structurilor de comandament se transformă într-o nouă etapă a măsurilor pe care NATO este dispusă să le pună pe scena politico-militară. Componenta ce vizează un comandament logistic pentru desfăşurarea trupelor este un proiect care deţine şi un nivel de corespondenţă în cadrul Uniunii Europene – în lista proiectelor iniţiale lansate sub egida PeSCo – şi care este denumit proiectul „mobilităţii militare”. În fapt, cu aceste argumente, secretarul general al NATO anunţa în decembrie 2017 că mobilitatea militară va deveni emblematică pentru cooperarea dintre Alianţă şi UE, însăşi o temă distinctă pe agenda summitului din iulie. Pe agendă se va afla şi împărţirea echitabilă a sarcinilor, un subiect sensibil care nu este axat doar pe partea contribuţiilor financiare cerute de Donald Trump şi pe cea privind contribuţiile la misiunile de proiectare a stabilităţii, o altă temă de sine stătătoare dar dependentă de resorturile financiare şi de voinţa politică a membrilor.
”Referitor la descurajare şi apărare, după summitul de la Varşovia în 2016, axat pe întărirea prezenţei (NATO) în flancul estic, la Bruxelles se va dezbate posibilitatea de a îmbunătăţi capacităţile de transportare a forţelor, pentru că descurajarea şi apărarea nu depind doar de prezenţa forţelor desfăşurate, ci şi de capacităţile noastre de a deplasa întăriri peste tot în Atlantic şi în Europa”, a explicat Stoltenberg. (AFP/ Agerpres)
Secretarul general al NATO a făcut aceste precizări în contextul în care Alianţa şi-a anunţat intenţia la ultimele reuniuni ministeriale de a transforma structura de comandă a NATO prin înfiinţarea unor noi comandamente, unul dedicat protejării liniilor de comunicare maritimă între ambele maluri ale Atlanticului – cu sediul la Norfolk (Virginia) în SUA – şi un altul consacrat desfăşurării şi mobilizării rapide a forţelor aliate pe teritoriul Europei – cu sediul (probabil) în Germania. O decizie concretă este aşteptată a fi conturată la reuniunea miniştrilor Apărării, programată pentru 7-8 iunie la Bruxelles, cu o lună înaintea summitului decizional unde acest subiect reprezintă una din temele distincte enunţate de Jens Stoltenberg la AP NATO.
Continuarea materialului o găsiţi aici.
