Care sunt cele mai probabile locuri în care oamenii se pot infecta cu coronavirus
Spălaţi-vă pe mâini, folosiţi masca, păstraţi o distanţă de cel puţin 1,5 metri faţă de ceilalţi. Recomandările referitoare la protecţia faţă de coronavirus sunt peste tot. Dar nu peste tot riscurile sunt egale: provocările sunt diferite acasă, în transportul public sau în supermarket. Un articol scris de dr. Erin Bromage, de la Universitatea Dartmouth din Massachusetts, a atras atenţia în Statele Unite după ce a arătat că zonele cu cel mai mare risc de infectare nu sunt chiar cele la care ne-am fi aşteptat, relatează ABC News.
Studiile de caz de la începutul pandemiei de Covid-19 au arătat că principalele surse de infecţie în comunitate ţin de locul de muncă, transportul public, adunările sociale, restaurante, evenimente în spaţii închise, ideea fiind că oamenii au petrecut împreună mai mult timp în acelaşi spaţiu, scrie Digi24.
Alte focare au fost azilurile, închisorile, ceremoniile religioase, mai ales dacă oamenii au cântat în cor, evenimentele sportive indoor şi chiar petrecerile aniversare. Ideea generală este că un grup de oameni stau împreună, într-un spaţiu închis, cu o slabă circulaţie a aerului, un spaţiu în care se vorbeşte, se cântă, se ţipă.
Dar a fi expus la virus nu înseamnă că automat vei fi infectat, spune dr. Erin Bromage. Infectarea depinde de durata, dar şi de cantitatea de particule virale la care ai fost expus. De exemplu, un atlet s-ar putea să elibereze o cantitate mai mare de virus în timp ce aleargă, pentru că are o respiraţie profundă, dar, datorită vitezei, durata de expunere a competitorilor săi la aceste virusuri este mică.
De asemenea, se ştie că strănutul şi tusea eliberează cea mai mare cantitate virală în aer, iar pericolul de răspândire este cu atât mai mare cu cât spaţiul este închis. S-a calculat că un singur strănut eliberează circa 30.000 de particule ce se pot răspândi cu viteza de până la 300 de km pe oră! Iar în cazul tusei, sunt eliberate circa 3.000 de picături ce pot fi expulzate cu viteza de 80 de km/h. Asta înseamnă că aceste particule pot foarte uşor să străbată întreaga încăpere dintr-o casă. Se ştie, de asemenea, că mare parte din aceste picături cad la sol, dar unele dintre ele pot rămâne în aer pentru o scurtă perioadă de timp.
În acelaşi fel, un studiu recent a arătat că a vorbi tare într-un spaţiu închis creează un risc „substanţial” de transmitere a virusului către ceilalţi. Mulţi oameni care sunt asimptomatici pot răspândi cu uşurinţă virusul, fără să ştie, pur şi simplu vorbind cu alte persoane, cântând, strigând sau pur şi simplu respirând în apropierea persoanelor cu care sunt în contact apropiat. De aceea se recomandă purtarea măştilor în public.
Dr. Bromage subliniază că nu se ştie exact câţi oameni s-au infectat prin aerosoli şi câţi au luat virusul atingând obiecte contaminate, precum mânerele uşilor sau butoanele lifturilor. De aceea ni se pune că e important să ne spălăm des pe mâini şi să nu ne atingem faţa.
Activităţile văzute în general ca având un potenţial mare de infecţie, cum ar fi mersul la supermarket, nu sunt aşa de periculoase, dacă petreci puţin timp în magazin, îi eviţi pe ceilalţi clienţi, nu vorbeşti cu ei, iar magazinul restricţionează numărul de persoane ce se pot afla simultan înăuntru.
Însă în cazul în care împărţim cu alte persoane un spaţiu închis mic, prost aerisit, şi asta pentru o bună bucată de timp, nici distanţarea fizică nu mai este de ajutor. În acest caz, chiar şi o doză mică de virus prezentă în aer poate cauza infecţia. Aşa se face că până la urmă, răspunsul la întrebarea unde este cel mai probabil loc să te infectezi este, paradoxal, acasă sau în casă sau în orice caz, într-o incintă mică şi prost aerisită.
Spaţiile largi, deschise sau bine ventilate, pun cele mai puţine probleme. Sunt mai sigure, pentru că ventilaţia sau pur şi simplu circulaţia liberă a aerului poate dilua particulele virale rămase în suspensie. În plus, dacă te afli în permanentă mişcare, afară, timpul de expunere la orice particule virale din atmosferă se reduce.
Însă dacă trebuie să te întâlneşti cu alţi oameni, trebuie să iei în considerare nivelul de expunere şi starea lor de sănătate. Întreabă-ţi prietenii sau rudele pe unde au fost, cât de des merg la cumpărături şi dacă au stat acasă în izolare, recomandă dr. Henry Raymond, epidemiolog şi profesor asociat la Universitatea Rutgers. Dacă ştii că prietenul sau ruda are probleme de sănătate sau că are un sistem imunitar slăbit ar trebui să eviţi o posibilă expunere a sa la infecţie, mai ales că tu poţi fi un purtător asimptomatic. „Nu avem un vaccin, dar avem distanţarea fizică şi masca”, spune prof. Raymond.
