Sursa foto:ipn.md Vizualizari:
Expoziţie despre istoria Mănăstirii Noul Neamţ, la Biblioteca Naţională din Chişinău
La Biblioteca Naţională a Republicii Moldova (BNRM) a fost inaugurată o expoziţie cu genericul „Valori cărturăreşti din biblioteca Mănăstirii Noul Neamţ”, care relatează despre istoria acestui lăcaş de cult, transmite IPN.
Potrivit organizatorilor, istoria mănăstirii este legată de lavra Neamţului de peste Prut, fiind una din cele mai mari centre medievale de cultură şi învăţământ, iar expoziţia aduce în atenţia publicului o mică parte din bogata bibliotecă a Mănăstirii Noul Neamţ, cărţi scrise în limba română, slavonă, latină, franceză, greacă, germană şi rusă.
Cea mai veche lucrare expusă este „Pravila de la Govora” din 1640, care înainte de a ajunge la mănăstirea Neamţ, s-a aflat în biserica cu hramul Sfântul Nicolae din Bacău. Totodată, pot fi admirate şi alte lucrări monumentale ale tiparului românesc precum „Liturghia”, tipărită la Iaşi de Duca Sotirovici în 1747, sau Evanghelia din 1762, şi chiar Enciclopedia sau dicţionarul explicativ al ştiinţelor, artelor şi meseriilor editată la Paris în anul 1751.
Biblioteca mănăstirii deţinea aproape 2000 de volume vechi, scrise de mână şi tipărite, iar în perioada interbelică era considerată ca fiind cea mai valoroasă dintre toate bibliotecile mănăstireşti. În mare parte, biblioteca a fost completată prin contribuţia duhovnicului Andronic. La completarea bibliotecii Mănăstirii Noul Neamţ cu literatură bisericească şi laică s-au implicat şi diferite personalităţi marcante ale spiritualităţii creştine, precum arhimandritul Conon Arămescu-Donici sau Mitropolitul Iosif Naniescu.
Între anii 1945-1958, în urma lichidării unor mănăstiri (Curchi, Căpriana, Hârbovăţ, Hâncu), o parte din bunurile acestora, în special cărţile, au fost salvate şi aduse la Mănăstirea Noul Neamţ. La 16 octombrie 1962 a fost închisă şi Mănăstirea Noul Neamţ, iar ca urmare arhiva mănăstirii, cărţile din biblioteca, atât cât s-a salvat cu putinţă, au fost depuse din iniţiativa lui A. Nichitici la Arhiva Centrală de Stat a RSSM.
Expoziţia este deschisă publicului la Biblioteca Naţională până la 31 martie (blocul central al bibliotecii, etajul 2).
Cea mai veche lucrare expusă este „Pravila de la Govora” din 1640, care înainte de a ajunge la mănăstirea Neamţ, s-a aflat în biserica cu hramul Sfântul Nicolae din Bacău. Totodată, pot fi admirate şi alte lucrări monumentale ale tiparului românesc precum „Liturghia”, tipărită la Iaşi de Duca Sotirovici în 1747, sau Evanghelia din 1762, şi chiar Enciclopedia sau dicţionarul explicativ al ştiinţelor, artelor şi meseriilor editată la Paris în anul 1751.
Biblioteca mănăstirii deţinea aproape 2000 de volume vechi, scrise de mână şi tipărite, iar în perioada interbelică era considerată ca fiind cea mai valoroasă dintre toate bibliotecile mănăstireşti. În mare parte, biblioteca a fost completată prin contribuţia duhovnicului Andronic. La completarea bibliotecii Mănăstirii Noul Neamţ cu literatură bisericească şi laică s-au implicat şi diferite personalităţi marcante ale spiritualităţii creştine, precum arhimandritul Conon Arămescu-Donici sau Mitropolitul Iosif Naniescu.
Între anii 1945-1958, în urma lichidării unor mănăstiri (Curchi, Căpriana, Hârbovăţ, Hâncu), o parte din bunurile acestora, în special cărţile, au fost salvate şi aduse la Mănăstirea Noul Neamţ. La 16 octombrie 1962 a fost închisă şi Mănăstirea Noul Neamţ, iar ca urmare arhiva mănăstirii, cărţile din biblioteca, atât cât s-a salvat cu putinţă, au fost depuse din iniţiativa lui A. Nichitici la Arhiva Centrală de Stat a RSSM.
Expoziţia este deschisă publicului la Biblioteca Naţională până la 31 martie (blocul central al bibliotecii, etajul 2).
