Analiză: În luna mai 2021, sistemul bancar a reuşit să recupereze prăbuşirea de după criza din 2014 în ceea ce priveşte volumul creditelor acordate
După criza din 2014, provocată de jaful din sistemul bancar, băncile din Republica Moldova abia acum în luna mai au reuşit să atingă maxima istorică de acum şapte ani în ceea ce priveşte volumul creditelor oferite. Suma creditelor au ajuns la 47,9 miliarde de lei similar cu maxima din octombrie 2014, când erau 48 miliarde de lei. Pe întregul sistem financiar, care cuprinde sectorul bancar nebancar, volumul creditelor acordate până în prezent se ridică la 59 miliarde lei. În cadrul ediţiei de vineri, 21 mai, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniţă”, expertul Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”, a spus atunci când vorbim că am ajuns la nivelul din 2014, nu trebuie să uităm că avem o valoare a leului diferită. Astfel, la situaţia reală din 2014, când creditele din sistemul bancar au ajuns la 37% din PIB, Republica Moldova va ajunge în cel mai bun caz peste 2-3 ani.
Expertul a spus că după 2014, timp de trei ani şi jumătate, a fost înregistrată o scădere continuă, din contul agenţilor economici, cu aproape 18 miliarde de lei, a volumului creditelor oferite. Totodată, creditele acordate persoanelor fizice au înregistrat o uşoară creştere, dar nu au compensat prăbuşirea creditelor oferite agenţilor economici. Totodată, după februarie 2018, din 15,8 miliarde de lei, care a fost creşterea timp de trei ani şi jumătate a portofoliului de credite din sistemul bancar, 10 miliarde de lei au revin persoanelor fizice, iar 5,8 miliarde de lei - persoanelor juridice.
În opinia economistului, după criza din 2014, care a afectat sectorul bancar, pentru sectorul nebancar a fost o oportunitate de creştere, din contul preluării cotei de piaţă de la bănci. Acesta s-a ridicat în 2019 la 20%, de trei ori mai mult decât avea în general. Însă, anul în 2020 băncile au reuşit să recupereze o parte din cota de piaţă pierdută, iar creşterea volumului de credite oferite în anul 2020 se datorează exclusiv sectorului bancar şi că cel mai mult au crescut în această perioadă creditele imobiliare. Unul din 5 lei oferit de către bănci în 2020 a fost dat fie unei companii de construcţii, fie unei persoane fizice, la luarea unui credit imobiliar.
Potrivit lui Veaceslav Ioniţă, în prezent volumul de credite oferite este estimat la 58,8 miliarde lei. Cele oferite de către bănci se ridică la aproape 48 de miliarde de lei, restul de către sectorul nebancar, care este format din companiile de microfinanţare, asociaţiile de economii şi împrumuturi, companiile de leasing. Acestea, după criza din 2014 s-au pornit bine, deoarece Banca Naţională a Moldovei a fost foarte riguroasă, a înăsprit reglementarea băncilor, pentru a face ordine în sectorul bancar, astfel băncile au devenit foarte rigide în tot ceea ce înseamnă oferirea de credite.
Însă, afirmă economistul, după 2018 băncile au constatat că cei mai buni clienţi pot fi persoanele fizice, care erau orientate spre a lua împrumuturi pentru consum, procurarea de imobil şi iniţierea unei afaceri, dar erau considerate şi cei mai buni platnici. Dacă în cazul persoanelor juridice erau credite neperformante la nivel de 10, 15 chiar 20%, în cazul persoanelor fizice acestea sunt la nivel de 2-3%. Astfel, băncile începând cu 2019, 2020 au devenit agresive privind acapararea persoanelor fizice ca client al lor. Au redus dobânda, au devenit deschise către cetăţeni, astfel că în prezent asistăm la un atac al sectorul de creditare al persoanelor fizice, iar sectorul nebancar, cu dobânzile sale ridicate, şi capacităţile reduse, în 2020 a cedat în faţa băncilor.
Veaceslav Ioniţă susţine că, raportat la PIB, în 2014 a fost atinsă maxima istorică de aproape 39% din volumul de credite oferite. În condiţiile în care pentru economii ca a Republicii Moldova, una slabă şi fragilă, se considera normal ca volumul de credite raportat la PIB să fie la nivelul de 60%. După aceasta, a avut loc o prăbuşire până în 2018, iar în prezent avem o uşoară recuperare, ne apropiem de 28% din volumul de credite oferite, raportat la PIB. Ca volum de bani am ajuns încă anul trecut la nivelul anului 2014, dar ca valoare reală, procesul de recuperare poate dura încă cel puţin 3-4 ani.
Veaceslav Ioniţă a mai menţionat că Republica Moldova a avut o scădere a portofoliului de credite bancare de trei ori în istoria sa. Criza din 1999, criza din 2009 şi criza din 2014. Cea mai lungă ca timp şi ca volum a fost criza din 2014, care a ţinut aproape trei ani şi jumătate, iar scăderea a fost de aproape 16 miliarde de lei. De la 48 de miliarde în 2014 la 32 de miliarde în 2018, recuperare a avut loc în cea mai mare parte din contul persoanelor fizice. Creditele oferite persoanelor juridice au scăzut de la 42 de miliarde de lei în 2014 la 24,4 de miliarde de lei în 2018, iar acum a crescut până la 30 de miliarde de lei. Însă, la valoarea lui reală comparativ cu PIB-ul cred că creditarea persoanelor juridice are nevoie de cel puţin 7-8 ani ca să se ajungă la nivelul din 2014.
Din 2014 şi până în prezent, potrivit expertului IDIS Viitorul, cei care au setat jocul în domeniul financiar au fost persoanele fizice, care aveau credite luate la nivelul de 10%, iar acum au ajuns la 40%. Dacă în 2014, volumul total de credite acordate persoanelor fizice doar din sistemul bancar era de 5,8 miliarde de lei, acum este de trei ori mai mult, 17,8 miliarde de lei.
Expertul mai susţine că după criza din 2014 a apărut neîncrederea cetăţenilor în tot ceea ce se întâmplă pe piaţa bancară şi a fost înregistrată cea mai puternică creditare în valută străină. Însă, din 2018 şi până în prezent, în urma deschiderii către cetăţeni a sectorului bancar, acordarea creditelor în valută a ajuns 13,9 miliarde de lei, iar toată creşterea din ultimii trei ani şi jumătate a fost asigurată exclusiv de creşterea creditelor oferite în lei moldoveneşti. Rata dobânzii este mică, riscul valutar nu este foarte ridicat, astfel că leul moldovenesc a devenit valuta de circulaţie în Republica Moldova, iar activitatea economică în Republica Moldova se concentrează pe leu.
Situaţia în Republica Moldova, spune economistul, rămâne critică în ceea ce priveşte surplusul de lichidităţi. În prezent avem 31 de miliarde de lei surplus în sistemul bancar. Depozite sunt de 79 de miliarde de lei, credite acordate de 48 de miliarde de lei. Însă, potrivit lui Veaceslav Ioniţă, se întreprind acţiuni pentru a ameliora situaţia de către BNM, situaţia de la începutul anului 2021, faţă de anul trecut s-a îmbunătăţit cu trei miliarde de lei. „Este o politică activă pe care o duce BNM, prin înăsprirea poziţiilor legate de depozitelor în valută şi facilitatea creditelor în lei moldoveneşti. În felul acesta în câţiva ani problema legată de surplusul de lichidităţi se va rezolva”, afirmă expertul.
Făcând un top al creditelor acordate, analistul a constatat că începând cu februarie 2018 şi până în prezent cele mai multe au fost pentru procurarea şi construcţia de imobil, pentru consum, comerţ, agricultură, afaceri, industria productivă, APL etc.
În această perioadă, creditele nebancare oferite s-au menţinut la nivelul de 10,5 miliarde de lei. Cel mai multe le-au oferit companiile de microfinanaţare - 8,1 miliarde de lei, urmează companiile de leasing - 1,4 miliarde de lei şi asociaţiile de economii şi împrumuturi - 960 de milioane de lei. Veaceslav Ioniţă afirmă că dacă aceste instituţii nebancare nu vor deveni mai atente în relaţia cu clienţii, riscă să piardă piaţa, deoarece băncile foarte puternic atacă sectorul nebancar.
Economistul a mai precizat că în prezent rata de îndatorare al persoanelor fizice este egală cu 12,4% din PIB, de trei ori mai mult decât acum zece ani. Media europeană este 56%, iar cea regională variază între 16-18%. Astfel, moldovenii au un grad de îndatorare faţă de sistemul financiar, fie bancar sau nebancar, de aproape de cinci ori mai mic decât media europeană şi cu 50% mai mic decât media regională.
„În următorii ani, sectorul nebancar trebuie să-şi rezolve problema legată de calitatea serviciului prestat, ca să nu fie nevoit să cedeze din piaţă. Sectorul bancar trebuie să fie mai departe agresiv, în sensul bun al cuvântului, în creditarea persoanelor fizice pe toate dimensiunile. Atât sectorul bancar cât şi sectorul nebancar trebuie să vadă cum ar putea să-şi îmbunătăţească marketingul şi politicile”, a conchis Veaceslav Ioniţă.
Sursa: IDIS Viitorul
