Economia Republicii Moldova rămâne anemică pe termen mediu
Deşi autorităţile Republicii Moldova se laudă de câte ori au ocazia că economia ţării este pe un trend ascendent, acest lucru se întâmplă doar la nivel de declaraţii. Pe termen mediu aceasta va înregistra indicatori modeşti, care îi vor permite doar să se menţină pe lina de plutire fără să înregistreze o creştere calitativă, potrivit opiniei exprimate de către jurnalistul Victor Ursu în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.
Datele Ministerului Finanţelor arată că PIB-ul va avea un avans de doar 4% în 2019. Or, o asemenea creştere economică pe termen mediu nu e altceva decât perpetuarea situaţiei actuale şi accentuarea migraţiei. Pe termen mediu se va atesta o depreciere moderată a monedei naţionale se prognozează pentru anii 2019-2021. Astfel, pentru intervalul expus, cursul mediu de schimb al leului faţă de dolarul SUA va fluctua între 17,2 lei până la 18,5 lei.
Inflaţia se prognozează la nivel 4,9% în anul 2019 şi 5,0% în anii 2020-2021. Investiţiile în activele materiale pe termen lung se preconizează a fi în creştere medie anuală de 3,3% în anul 2019 şi a câte 4,0% în următorii doi ani.
Victor Ursu susţine că exporturile vor creşte în anul 2019 cu circa 13,1%, cu circa +6,2% în anul 2020 şi +6,0% în 2021. Principalii factori care vor contribui la creşterea volumelor exportate continuă a fi: restabilirea cererii externe, redresarea ofertei interne a producţiei agricole, consolidarea competitivităţii bunurilor exportate prin creşteri calitative, determinarea efectuării investiţiilor în fonduri fixe noi şi îmbunătăţirea bazei tehnologic.
La capitolul importuri sunt prognozate în creştere pentru anii 2019-2021 cu respectiv câte 9,4%, 5,5% şi 5,1%. Creşterea volumului importului va fi condiţionată de restabilirea cererii interne, preponderent pentru materia primă destinată proceselor tehnologice şi obţinerea produselor pentru consum final şi export.
Potrivit lui Victor Ursu, ca urmare a dificultăţilor din economie, care se răsfrâng asupra populaţiei acest lucru favorizează migraţia, care a devenit în timp ”ciuma” care consumă Republica Moldova. Dacă la sfârşitul anilor ’80, Republica Moldova avea o populaţie de aproximativ 4,5 milioane de oameni, în 2018, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică de la Chişinău, în ţară trăiesc puţin peste 3,5 milioane de persoane. Totodată, Republica Moldova este ţara cu cea mai mare rată de scădere a populaţiei.
Statisticile arată că în prezent peste o şesime din populaţie are vârsta de peste 60 de ani. Demografii se arată alarmaţi de situaţia creată şi spun că fenomenul de îmbătrânire va lua amploare în anii următori. Conform datelor ONU, către anul 2050 peste o treime din populaţia Moldovei va depăşi vârsta de 60 de ani.
În concluzie, Victor Ursu susţine că în prezent se observă o distanţare tot mai abruptă dintre guvernare şi populaţie, care se confruntă cu probleme cronice – lipsa locurilor de muncă bine plătite, servicii de proastă calitate şi lipsa perspectivei de viitor.
