Acord fără precedent în istoria UE: Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis şi ceilalţi lideri au aprobat planul şi bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron, Mark Rutte şi ceilalţi şefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au ajuns luni noapte la un acord fără precedent într-un context extraordinar. După tratative maraton la primul summit “în persoană” după izbucnirea pandemiei, cei 27 de lideri europeni au aprobat pachetul uriaş de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) şi un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro.
De asemenea, liderii europeni au depăşit dificultăţile şi în ce priveşte condiţionalităţile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept, în timp ce acordarea granturilor din cadrul NGEU va fi evaluată din perspectiva obiectivelor cuprinse în recomandările specifice de ţară. Acordul între şefii de stat sau de guvern a fost obţinut la ora 6:30, marţi dimineaţă, după patru zile şi patru nopţi de negocieri, transformând acest summit într-unul dintre cele mai lungi din istoria Uniunii Europene, scrie caleaeuropeana.ro.
“Avem un acord!“, a scris preşedintele Consiliului European, Charles Michel, pe Twitter.
“O zi istorică pentru Europa“, a scris şi preşedintele francez Emmanuel Macron, pe Twitter, înaintea unei conferinţe comune de presă cu cancelarul german Angela Merkel.
“Bună dimineaţa, tuturor! Am reuşit! Europa este puternică. Europa este unită”, a spus preşedintele Consiliului European, Charles Michel, într-o conferinţă de presă.
Alături de el, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a subliniat că este regretabil că au fost reduse finanţări de la diferite programe, cum ar fi programul pentru sănătate. Însă ea a adăugat că deşi UE este adesea acuzată că a făcut “prea puţin, prea târziu”, acest lucru nu este valabil şi acum.
“Am negociat patru zile şi nopţi lungi, mai mult de 90 de ore, dar a meritat”, a spus ea.
Liderii europeni au căzut de acord astfel asupra ultimului document de negociere propus de preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Din fondul de recuperare economică Next Generation EU (NGEU), statele membre vor putea beneficia de granturi nerambursabile în valoare totală de 390 de miliarde de euro şi de împrumuturi de 360 de miliarde de euro. Această distribuţie reprezintă o victorie pentru grupul statelor frugale – Austria, Danemarca, Olanda şi Suedia -, care nu au fost de acord cu alocarea iniţială a acestui fond: 500 de miliarde de euro sub formă de granturi şi 250 de miliarde de euro sub formă de credite.
Facilitatea de redresare şi de rezilienţă – considerată nucleul instrumentului NGEU – va fi dotată cu 312,5 miliarde de euro sub formă de granturi, iar iniţiativa REACT-EU va fi diminuată cu 2,5 miliarde de euro, ajungând la 47,5 miliarde de euro.
Printre ajustări se numără şi reducerea Fondului pentru o tranziţie justă cu 20 de miliarde de euro, tăieri de 8,5 miliarde de euro de la programul de cercetare Horizon Europe şi o eliminare totală a alocărilor de 7,7 miliarde pentru programul de sănătate EU4Health.
Fondul pentru o tranziţie justă va fi finanţat cu numai 10 miliarde de euro din NGEU, iar obiectivele de neutralitate climatică sunt păstrate ca deziderat politic. Noul program de sănătate va rămâne cu o finanţare de 1,7 miliarde de euro la nivelul CFM, iar programul de cercetare va beneficia de 5 miliarde de euro din cadrul NGEU şi de 75,9 miliarde de euro din CFM.
Programul Europa Digitală va fi finanţat cu 6,8 miliarde de euro, deşi Comisia Europeană a propus un buget de 8,2 miliarde de euro pentru acest program.
Documentul aprobat conţine o alocare de 21,38 miliarde euro pentru infrastructura de transport prin intermediul Mecanismului de Interconectare a Europei, dintre care 10 miliarde de euro provin de la Fondul de Coeziune, precum şi o alocare de 13,2 miliarde de euro pentru programele spaţiale ale UE.
Documentul bugetar al lui Charles Michel a redus la jumătate – de la 15 la 7,5 miliarde de euro – Fondul pentru dezvoltare rurală propus de Comisia Europeană în cadrul NGEU, însă a mai adăugat aproximativ 4,6 miliarde de euro la nivelul CFM. De asemenea, există şi stipulări privind reducerea decalajelor de plăţi directe pentru fermieri între statele membre, proces cunoscut sub denumirea de convergenţă externă. “Toate statele membre vor avea un nivel de minim 200 de euro/ hectar în anul 2022 şi toate statele membre vor atinge un nivel de cel puţin 215 euro/ hectar până în 2027”, precizează documentul.
În privinţa sistemului de guvernanţă şi de efectuare a plăţilor din cadrul fondului, o altă condiţionalitate importantă pentru Olanda, noua propunere de compromis a lui Michel sugerează următoarea procedură: “”Dacă, în mod excepţional, unul sau mai multe state membre consideră că există abateri grave de la îndeplinirea satisfăcătoare a etapelor şi obiectivelor relevante, acestea pot solicita preşedintelui Consiliului European să trimită problema la următorul Consiliu European”.
Textul notează: “Comisia adoptă o decizie privind evaluarea îndeplinirii satisfăcătoare a etapelor şi ţintelor relevante şi asupra aprobării plăţilor în conformitate cu procedura de examinare. Dacă problema a fost sesizată la Consiliul European, nicio decizie a Comisiei privind îndeplinirea satisfăcătoare a reperelor şi a obiectivelor şi cu privire la aprobarea plăţilor nu va fi luată până când următorul Consiliu European va discuta în detaliu problema. În general, acest proces nu poate dura mai mult de trei luni după ce Comisia a solicitat avizul Comitetului Economic şi Financiar”.
De asemenea, referitor la guvernanţa fondului de redresare, concluziile stipulează: “Comisia va evalua planurile de recuperare şi rezilienţă în termen de două luni de la depunere. Criteriile de coerenţă cu recomandările specifice fiecărei ţări, precum şi consolidarea potenţialului de creştere, crearea de locuri de muncă şi rezistenţa economică şi socială a statului membru trebuie să obţină cel mai mare punctaj al evaluării. O evaluare pozitivă este reprezentată, de asemenea, de o contribuţie eficientă la tranziţia ecologică şi digitală”.
Privind potenţialele deficienţe ale statului de drept, concluziile Consiliului European afirmă că “în cazul unor astfel de deficienţe, Comisia va propune măsuri adecvate şi proporţionale care vor trebui aprobate de către Consiliu cu majoritate calificată”.
Referitor la noile resurse proprii la bugetul UE, solicitate şi de Parlamentul European, acestea includ o taxă pe plastic care va fi aplicată începând cu 1 ianuarie 2021, un mecanism de taxare a anumitor importuri care produc emisii de carbon, precum şi taxă digitală. Ambele vor fi introduse din anul 2023, iar Comisia Europeană va trebui să prezintă propuneri privind aceste taxe în prima parte a anului 2021.
Summit-ul liderilor, care a început vineri şi s-a desfăşurat în circumstanţele extraordinare ale pandemiei, a devenit una din cele lungi reuniuni din istoria UE, după summitul legendar de la Nisa, din decembrie 2000, când statele membre de atunci au negociat timp de cinci zile asupra unui nou tratat privind funcţionarea Uniunii Europene.
