Vizualizari:
Finlanda spune că este pregătită pentru „diferite tipuri de ameninţări” din partea Rusiei
Finlanda, care a anunţat că o decizie privind aderarea la NATO va fi luată în „câteva săptămâni”, se aşteaptă la o reacţie din partea Rusiei şi este pregătită pentru „diferite tipuri de ameninţări” din partea Moscovei, a declarat joi la CNN ministrul finlandez de externe, Pekka Haavisto.
Potrivit premierului, Finlanda speră să încheie discuţiile politice interne privind o eventuală cerere de aderare a ţării la NATO „până la mijlocul verii”, scrie Digi24.
Finlanda are o graniţă de 1.300 de kilometri cu Rusia. Înainte de invazia rusă din Ucraina, statul nordic - care în 1939 a reuşit să alunge armata sovietică în timpul Războiului de Iarnă - era mândru de neutralitatea sa. Acum, însă, pentru prima dată, majoritatea locuitorilor sprijină aderarea la NATO, iar Rusia a ameninţat cu consecinţe politice şi militare.
„Finlanda are, de fapt, o armată convenţională destul de puternică. Avem peste 280.000 de rezervişti, avem o armată de recruţi, tocmai am investit în avioane de luptă F-35, 60 dintre ele urmează să ajungă în Finlanda. Aşadar, am avut destul de multă grijă de forţele noastre de apărare. Dar, desigur, trăim într-o lume, aşa cum vedem din atacul Rusiei împotriva Ucrainei, în care apar noi şi noi ameninţări la adresa securităţii. Printr-o cooperare mai strânsă cu NATO, putem aborda toate aceste ameninţări diverse”, a declarat ministrul finlandez de externe, Pekka Haavisto.
Întrebat de CNN de ce şi-a schimbat Finlanda poziţia în ceea ce priveşte neutralitatea militară, Pekka Haavisto a spus că natura atacului Rusiei asupra Ucrainei s-a schimbat, ceea ce a dus şi la o schimbare a percepţiei publice în interiorul ţării sale.
„În primul rând, Rusia este gata să îşi asume riscuri mai mari în vecinătatea sa. În al doilea rând, este pregătită să-şi concentreze mai mult de 100.000 de soldaţi într-un singur punct, am văzut la graniţa cu Ucraina. Şi în al treilea rând - chiar dacă este mai mult la nivel speculativ - e vorba de potenţiala utilizare a armelor nucleare sau chiar chimice. Toate acestea afectează, desigur, şi securitatea Finlandei”, a punctat ministrul finlandez de externe.
„Am văzut o schimbare majoră în opinia publică din Finlanda în ultimele săptămâni. O majoritate clară a populaţiei susţine acum aderarea la NATO. Parlamentul finlandez va discuta această chestiune în următoarele săptămâni, iar dacă majoritatea se va pronunţa în mod clar în acest sens, atunci procesul va continua. Apoi, depinde de cele 30 de state membre NATO cât de rapid poate fi procesul”, a explicat el.
Rusia a făcut declaraţii ameninţătoare cu privire la aderarea Suediei şi Finlandei la NATO, spunând că acest lucru ar avea „repercusiuni militare şi politice grave”. În plus, înainte de invazia din Ucraina, Vladimir Putin a spus clar că unul dintre obiectivele sale este de a reduce desfăşurările militare ale NATO în Europa de Est la nivelul anilor '90. Or acum, Finlanda şi Suedia - două state nordice care oficial sunt nealiniate - se apropie tot mai mult de aderarea la NATO, alianţa militară condusă de SUA.
Finlanda are o graniţă de 1.300 de kilometri cu Rusia. Înainte de invazia rusă din Ucraina, statul nordic - care în 1939 a reuşit să alunge armata sovietică în timpul Războiului de Iarnă - era mândru de neutralitatea sa. Acum, însă, pentru prima dată, majoritatea locuitorilor sprijină aderarea la NATO, iar Rusia a ameninţat cu consecinţe politice şi militare.
„Finlanda are, de fapt, o armată convenţională destul de puternică. Avem peste 280.000 de rezervişti, avem o armată de recruţi, tocmai am investit în avioane de luptă F-35, 60 dintre ele urmează să ajungă în Finlanda. Aşadar, am avut destul de multă grijă de forţele noastre de apărare. Dar, desigur, trăim într-o lume, aşa cum vedem din atacul Rusiei împotriva Ucrainei, în care apar noi şi noi ameninţări la adresa securităţii. Printr-o cooperare mai strânsă cu NATO, putem aborda toate aceste ameninţări diverse”, a declarat ministrul finlandez de externe, Pekka Haavisto.
Întrebat de CNN de ce şi-a schimbat Finlanda poziţia în ceea ce priveşte neutralitatea militară, Pekka Haavisto a spus că natura atacului Rusiei asupra Ucrainei s-a schimbat, ceea ce a dus şi la o schimbare a percepţiei publice în interiorul ţării sale.
„În primul rând, Rusia este gata să îşi asume riscuri mai mari în vecinătatea sa. În al doilea rând, este pregătită să-şi concentreze mai mult de 100.000 de soldaţi într-un singur punct, am văzut la graniţa cu Ucraina. Şi în al treilea rând - chiar dacă este mai mult la nivel speculativ - e vorba de potenţiala utilizare a armelor nucleare sau chiar chimice. Toate acestea afectează, desigur, şi securitatea Finlandei”, a punctat ministrul finlandez de externe.
„Am văzut o schimbare majoră în opinia publică din Finlanda în ultimele săptămâni. O majoritate clară a populaţiei susţine acum aderarea la NATO. Parlamentul finlandez va discuta această chestiune în următoarele săptămâni, iar dacă majoritatea se va pronunţa în mod clar în acest sens, atunci procesul va continua. Apoi, depinde de cele 30 de state membre NATO cât de rapid poate fi procesul”, a explicat el.
Rusia a făcut declaraţii ameninţătoare cu privire la aderarea Suediei şi Finlandei la NATO, spunând că acest lucru ar avea „repercusiuni militare şi politice grave”. În plus, înainte de invazia din Ucraina, Vladimir Putin a spus clar că unul dintre obiectivele sale este de a reduce desfăşurările militare ale NATO în Europa de Est la nivelul anilor '90. Or acum, Finlanda şi Suedia - două state nordice care oficial sunt nealiniate - se apropie tot mai mult de aderarea la NATO, alianţa militară condusă de SUA.
