UE va reglementa gazul rusesc care străbate statele membre
În ceasul al 12-lea, Uniunea Europeană s-a gândit în sfârşit să reglementeze gazul rusesc ce străbate statele membre. Vorbim, desigur şi de proiectul Nord Stream, conductele prin care gigantul rus Gazprom livrează gaze Germaniei.
Reglementările care vor fi adoptate în următoarele luni la nivelul tuturor statelor europene prevăd ca toate conductele de import de gaze să respecte legile europene de pe piaţa energetică, să aplice tarife nediscriminatorii şi să permită ca cel puţin 10 la sută din capacitate să fie disponibilă unei terţe părţi.
Acum, legea europeană va fi aplicată tuturor gazoductelor de pe teritoriul Uniunii Europene. De asemenea şi celor din afară şi gazoductelor de la şi spre o terţă parte.
Asta înseamnă că Uniunea Europeană va putea să-şi impună propriile reguli pe piaţa sa internă a gazelor, dar şi în privinţa conductelor care provin din ţările extracomunitare. Statele membre nu vor mai putea încheia acorduri privind gazele naturale cu statele extracomunitare fără acordul Uniunii.
Asta înseamnă că se va aplica şi pentru Nord Stream 2 care va fi construit şi operat sub legislaţia UE.
E foarte important pentru noi.
Nord Stream 2 este un gazoduct rusesc care leagă Rusia de Germania printr-o conductă lungă de peste 1200 de kilometri care trece pe sub Marea Baltică. Proiectul a apărut acum 4 ani când gigantul rus Gazprom şi un grup de companii europene (graphic EON, Wintersall, Shell, OMV şi Engie) au semnat un accord pentru dublarea proiectului iniţial cu încă două conducte. Scopul final fiind, desigur, dublarea capacităţii de transport a gazelor până în Germania şi evitând Ucraina.
Vorbim de aproximativ 220 de miliarde de metri cubi de gaz metan pe an. Proiectul costă cam 10 miliarde de dolari şi ar trebui să fie operaţional la sfârşitul acestui an. Statele din Europa răsăriteană şi ţările baltice se tem că gazoductul va creşte dependenţa Uniunii de Rusia în timp ce statele din nordul Europei, cum este Germania, dau prioritate beneficiilor economice.
Într-un asemenea context complicat, în care lupta pentru resurse naturale se dă pe faţă, un proiect ca BRUA ar fi fost vital pentru Europa Centrală şi de Est. A fost blocat însă de Ungaria, care potrivit spuselor ministrului ungar de externe, s-ar fi retras doar ca să aducă şi Slovacia în proiect.
Cu rezerve de gaz incredibile în Marea Neagră, România ar putea deveni lider regional pe piaţa energetică europeană. Trebuie doar să ştie să joace această carte în interes naţional.
