Vizualizari:
Un avion american de spionaj patrula deasupra României, în zona Mării Negre, în ziua în care a fost scufundat crucişătorul Moskva
Un avion militar american de spionaj patrula deasupra României, în zona Mării Negre, în ziua în care crucişătorul rus Moskva a fost lovit de rachete ucrainene şi scufundat, scrie publicaţia The Times. Aparatul Boeing P8 Poseidon, unul dintre cele mai sofisticate avioane de supraveghere aeriană, s-a aflat la circa 150 de kilometri de crucişătorul Moskva în ziua în care nava-amiral a flotei ruse din Marea Neagră a suferit daune care i-au fost fatale.
P8 Poseidon, care costă aproximativ 430 de milioane de dolari, este cel mai avansat avion din arsenalul Statelor Unite pentru detectarea de submarine şi pentru urmărirea navelor, scrie Digi24.
Avionul lansează în apă balize cu sonar, pentru a detecta vasele inamice, şi este echipat şi cu un radar sofisticat de tip APY-10.
Capabilităţile sale exacte sunt secrete, însă experţii estimează că avionul poate scana o arie de 10.000 de metri pătraţi (un hectar) de la o distanţă de peste 350 de kilometri, ceea ce înseamnă că Moskva se afla în raza lui de acţiune în ziua în care s-a scufundat.
Pe 13 aprilie, un avion P8 cu codul AE681B a decolat de la baza aeriană americană din Sigonella (în Sicilia, Italia), cu direcţia Marea Neagră, scrie The Times.
Avionul a zburat deasupra Bulgariei înainte de a intra în spaţiul aerian al României, în jurul amiezii.
Ultima poziţie înregistrată a aparatului a fost deasupra comunei Valea Nucarilor din judeţul Tulcea, la circa 20 de kilometri de graniţa cu Ucraina, la ora 15:27 (ora Ucrainei, care este aceeaşi cu ora României). În acel moment, avionul se afla la circa 150 de kilometri de locul unde a fost găsit crucişătorul Moskva.
Când a dispărut de pe site-ul de monitorizare a zborurilor FlightRadar24, aparatul P8 coborâse de altitudinea de circa 8.800 de metri la 3.600 de metri.
A dispărut 3 ore de pe radar
Pentru următoarele 2 ore şi 56 de minute, locaţia aparatului P8 a fost necunoscută. Avionul a reapărut pe radare la ora 18:23, zburând în zona litoralului Mării Negre, deasupra comunei Casimcea din judeţul Tulcea, la aproximativ 60 de kilometri de ultima poziţie cunoscută.
Potrivit experţilor în apărare, un avion P8 îşi opreşte transponderul (aparatul care îi înregistrează locaţia) când intră într-o zonă de conflict.
După 19 minute, avionul a dispărut din nou de pe radar, pentru a reapărea 42 de minute mai târziu, deasupra satului Abrud, jud. Constanţa, la ora 19:24. De acolo, aparatul a zburat înapoi la baza de la Sigonella.
Primul raport cunoscut despre lovirea crucişătorului Moskva a venit la ora 20:42, când un voluntar ucrainean cu surse în domeniul militar a postat un mesaj pe Facebook. La 22:31, guvernatorul ucrainean al regiunii Odesa a furnizat prima confirmare oficială a loviturii.
Lloyd Austin, secretarul american al Apărării, a recunoscut recent că SUA le oferă informaţii militarilor ucraineni din regiunea Donbas.
Amelia Smith, specialistă în analiză de date aeriene din SUA, spune că prezenţa în zonă a unui P8 pe 13 aprilie este neobişnuită, dar „nu cu totul ieşită din comun”. Ea a precizat că în acea zi a fost un număr uşor mai mare de aeronave americane care au zburat deasupra Mării Negre.
„Pentru a menţine sprijinul nostru pe flancul estic al NATO, am executat câteva patrule aeriene deasupra coastei României. Dar nu vom detalia chestiuni operaţionale”, a spus, la rândul său, un oficial american din domeniul apărării, potrivit The Times.
Avionul lansează în apă balize cu sonar, pentru a detecta vasele inamice, şi este echipat şi cu un radar sofisticat de tip APY-10.
Capabilităţile sale exacte sunt secrete, însă experţii estimează că avionul poate scana o arie de 10.000 de metri pătraţi (un hectar) de la o distanţă de peste 350 de kilometri, ceea ce înseamnă că Moskva se afla în raza lui de acţiune în ziua în care s-a scufundat.
Pe 13 aprilie, un avion P8 cu codul AE681B a decolat de la baza aeriană americană din Sigonella (în Sicilia, Italia), cu direcţia Marea Neagră, scrie The Times.
Avionul a zburat deasupra Bulgariei înainte de a intra în spaţiul aerian al României, în jurul amiezii.
Ultima poziţie înregistrată a aparatului a fost deasupra comunei Valea Nucarilor din judeţul Tulcea, la circa 20 de kilometri de graniţa cu Ucraina, la ora 15:27 (ora Ucrainei, care este aceeaşi cu ora României). În acel moment, avionul se afla la circa 150 de kilometri de locul unde a fost găsit crucişătorul Moskva.
Când a dispărut de pe site-ul de monitorizare a zborurilor FlightRadar24, aparatul P8 coborâse de altitudinea de circa 8.800 de metri la 3.600 de metri.
A dispărut 3 ore de pe radar
Pentru următoarele 2 ore şi 56 de minute, locaţia aparatului P8 a fost necunoscută. Avionul a reapărut pe radare la ora 18:23, zburând în zona litoralului Mării Negre, deasupra comunei Casimcea din judeţul Tulcea, la aproximativ 60 de kilometri de ultima poziţie cunoscută.
Potrivit experţilor în apărare, un avion P8 îşi opreşte transponderul (aparatul care îi înregistrează locaţia) când intră într-o zonă de conflict.
După 19 minute, avionul a dispărut din nou de pe radar, pentru a reapărea 42 de minute mai târziu, deasupra satului Abrud, jud. Constanţa, la ora 19:24. De acolo, aparatul a zburat înapoi la baza de la Sigonella.
Primul raport cunoscut despre lovirea crucişătorului Moskva a venit la ora 20:42, când un voluntar ucrainean cu surse în domeniul militar a postat un mesaj pe Facebook. La 22:31, guvernatorul ucrainean al regiunii Odesa a furnizat prima confirmare oficială a loviturii.
Lloyd Austin, secretarul american al Apărării, a recunoscut recent că SUA le oferă informaţii militarilor ucraineni din regiunea Donbas.
Amelia Smith, specialistă în analiză de date aeriene din SUA, spune că prezenţa în zonă a unui P8 pe 13 aprilie este neobişnuită, dar „nu cu totul ieşită din comun”. Ea a precizat că în acea zi a fost un număr uşor mai mare de aeronave americane care au zburat deasupra Mării Negre.
„Pentru a menţine sprijinul nostru pe flancul estic al NATO, am executat câteva patrule aeriene deasupra coastei României. Dar nu vom detalia chestiuni operaţionale”, a spus, la rândul său, un oficial american din domeniul apărării, potrivit The Times.
