VIDEO. Investigaţie a unui ONG: Cum sunt omorâţi civilii din Ucraina cu bombele cu dispersie folosite de ruşi

Utilizarea de către Rusia a bombelor cu dispersie în războiul din Ucraina fost documentată pe larg în ultimele săptămâni. Peste 100 de ţări au semnat o convenţie ONU care interzice utilizarea lor. Cu toate acestea, Rusia, Ucraina şi Statele Unite sunt printre naţiunile care nu au semnat convenţia, arată raportul Airwars.

 

Astfel de arme sunt cunoscute ca fiind mortale pentru tot ce le stă în cale. Pe teren, dovezile despre efectele letale ale acestui tip de muniţie pot fi adesea greu de documentat. Cu toate acestea, o lovitură recentă asupra unui spital au ajutat au ajutat la strângerea dovezilor cu ajutorul filmărilor postate public.

Cu ajutorul acestora, Airwars a creat un model 3D al tuturor locaţiilor avariate înregistrate atunci când o bombă cu dispersie a lovit spitalul de copii şi un centru de donare de sânge din oraşul ucrainean Harkov. Astfel, primele dovezi arată că un civil a fost ucis în timp ce aştepta la coadă cu familia sa să doneze sânge, în timp ce sute de copii bolnavi s-au refugiat în adăposturile anti-bombe ale spitalului.
 

Ancheta Airwars a documentat un total de 26 de locuri de impact, care au arătat că arma este letală pe o suprafaţă de 350 de metri. Airwars arată că bombele cu dispersie pot avea însă un impact de la aproximativ 100 de metri – adică dimensiunea unui teren de fotbal – până la de mai multe ori mai mare, în funcţie de înălţimea de la care sunt detonate.

Mai mulţi experţi în muniţie consultaţi de Airwars au spus că distribuţia daunelor de la Harkov ar putea sugera că Rusia detonează muniţii cu dispersie la o altitudine mai mare decât în ​​mod normal.

„Se ştie de mult că bombele cu dispersie sunt nediscriminatorii, dar această investigaţie evidenţiază amploarea suferinţei pe care o poate provoca o singură lovitură. În timp ce peste 100 de ţări au interzis utilizarea lor, multe dintre cele mai mari armate din lume încă refuză să facă acest lucru – în ciuda riscului inevitabil pentru civili”,  a spus Emily Tripp, directoarea Airwars.

Cum s-a desfăşurat ancheta

Lovitura cu muniţii cu dispersie a avut loc pe 25 februarie, a doua zi a invaziei Rusiei în Ucraina. Forţele ruse au avansat rapid spre Harkov, al doilea oraş al Ucrainei, în nord-estul ţării.

După-amiaza, au apărut mai întâi rapoarte locale despre un atac devastator asupra unui spital de copii. Primul videoclip apărut online, filmat de la o cameră de boMomentul esA fost marcat cronometrat la 16.41. Airwars a reuşit să documenteze şi să geolocalizeze nouă explozii în acest videoclip.

Un al doilea videoclip filmat la scurt timp după atac a documentat meticulos fiecare loc de impact din interiorul spitalului. Acoperirea cu zăpadă a permis imagini clare ale diferitelor locaţii de impact, permiţând din nou localizarea lor geografică şi cartografierea acestora. În total, investigatorul Airwars Imogen Piper a reuşit să documenteze un total de 25 de cratere.

În plus, videoclipul a arătat o submuniţie neexplodata găsită chiar în faţa intrării spitalului. Acesta a fost un indiciu crucial, care ne-a permis să identificăm tipul de muniţie. Mai mulţi experţi în arme au spus că este vorba despre o submuniţie în cluster 9N235 sau 9N210 fabricată din Rusia- cele două sunt identice vizual.

Există două tipuri de rachete capabile să livreze aceste submuniţii: Uragan 9M27K de 220 mm; şi 9M55K Smerch de 300 mm, care transportă 30 şi, respectiv, 72 de submuniţii.

Experţii în muniţie au declarat pentru Airwars că Rusia foloseşte mai frecvent rachete Smerch de 300 mm în timpul conflictului din Ucraina şi că raza lor de tragere mai mare, de până la 70 de kilometri, corespundea şi poziţiilor militare ruseşti la acest moment, la nord-est de Harkov.

În timp ce 350 de metri reprezintă o rază mare de distribuţie pentru o singură rachetă, experţii au spus că se încadrează încă în parametrii unui atac cu o rachetă de 300 mm. Ei au adăugat că astfel de rachete pot fi lansate la o altitudine mai mare pentru a creşte răspândirea submuniţiilor.

După cum arată videoclipul, acest lucru face ca astfel de muniţii cu dispersie să fie relativ ineficiente dacă încearcă să lovească o anumită ţintă militară. În schimb, aşa cum a arătat atacul brutal al Rusiei, ele provoacă teroare şi devastare în rândul civililor, cu puţine beneficii militare.